{"id":1364,"date":"2025-01-19T14:27:07","date_gmt":"2025-01-19T14:27:07","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/19\/conflictele-barbare-care-au-zdruncinat-romania-dupa-prabusirea-regimului-ceausescu-ispravi-tulburatoare-comise-pe-fondul-intolerantei\/"},"modified":"2025-01-19T14:27:07","modified_gmt":"2025-01-19T14:27:07","slug":"conflictele-barbare-care-au-zdruncinat-romania-dupa-prabusirea-regimului-ceausescu-ispravi-tulburatoare-comise-pe-fondul-intolerantei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/19\/conflictele-barbare-care-au-zdruncinat-romania-dupa-prabusirea-regimului-ceausescu-ispravi-tulburatoare-comise-pe-fondul-intolerantei\/","title":{"rendered":"Conflictele barbare care au zdruncinat Rom\u00e2nia dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea regimului Ceau\u0219escu. Ispr\u0103vi tulbur\u0103toare, comise pe fondul intoleran\u021bei"},"content":{"rendered":"
\n

Entuziasmul cu care era privit\u0103 Rom\u00e2nia \u00een Occident dup\u0103 Revolu\u021bia din Decembrie 1989 a fost umbrit, \u00een scurt timp, de un \u0219ir de evenimente tragice care ar\u0103tau fa\u021ba intolerant\u0103 a rom\u00e2nilor, abia ie\u0219i\u021bi din epoca regimului Ceau\u0219escu. <\/p>\n

\"O<\/picture>\n

O secven\u021b\u0103 din filmul Gadjo Dilo (1997) red\u0103 incendierea unei case de romi. Sursa: Youtube.com<\/p>\n<\/div>\n

Pr\u0103bu\u0219irea regimului Ceau\u0219escu a scos la iveal\u0103 a o serie de probleme grave pe care societatea rom\u00e2neasc\u0103 le \u021binuse sub t\u0103cere \u00een deceniile de comunism. <\/p>\n

La scurt timp dup\u0103 Revolu\u021bia din Decembrie 1989, respectul cu care era privit poporul rom\u00e2n \u00een presa interna\u021bional\u0103 \u00eencepea s\u0103 se zdruncine, odat\u0103 cu \u0219irul de revolte s\u00e2ngeroase de la \u00eenceputul anilor \u201890. <\/p>\n

Al\u0103turi de mineriadele \u00eencepute din Valea Jiului,<\/a> o mul\u021bime conflicte interetnice care \u00eei aveau \u00een prim plan pe rom\u00e2ni, maghiari \u0219i romi au \u0219tirbit imaginea de popor tolerant a rom\u00e2nilor \u0219i au contribuit la marginalizarea Rom\u00e2niei \u00een Europa pentru urm\u0103torii ani. \u00cen acela\u0219i timp, ar\u0103tau incapacitatea autorit\u0103\u021bilor de a lua m\u0103suri ferme pentru oprirea infrac\u021biunilor. <\/p>\n

Cel mai intens popularizat conflict interetnic de la \u00eenceputul anilor \u201890 au fost confrunt\u0103rile violente dintre rom\u00e2ni \u0219i maghiari, \u00een martie 1990, la T\u00e2rgu Mure\u0219.<\/a> Evenimentele din 19 – 20 martie 1990 s-au soldat cu moartea a cinci oameni (doi rom\u00e2ni \u0219i trei maghiari), 278 de r\u0103ni\u0163i, o biseric\u0103 ortodox\u0103 incendiat\u0103 \u0219i distrugerea sediilor locale ale unor partide politice. <\/p>\n

Peste 20 de oameni (rom\u00e2ni, maghiari \u0219i romi) au fost aresta\u021bi pentru infrac\u021biuni grave comise \u00een timpul revoltelor din ora\u0219ul transilvan, iar majoritatea au fost condamnate. A fost nevoie apoi de o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 pentru ca rela\u021biile dintre rom\u00e2ni \u0219i maghiari, locuitori din T\u00e2rgu Mure\u0219 s\u0103 intre \u00een normalitate, relata presa vremii. <\/p>\n

Primele violen\u021be, \u021binute sub t\u0103cere<\/h2>\n

Tulbur\u0103rile din martie 1990 nu au fost singurele conflicte interetnice s\u00e2ngeroase care au avut loc \u00een primii ani ai epocii post-Ceau\u0219escu. Romii din taberele \u0219i a\u0219ez\u0103rile m\u0103rgina\u0219e \u00eenfiin\u021bate la marginea unor localit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia s-au num\u0103rat printre primii viza\u021bi de ac\u021biuni de \u201er\u0103zbunare\u201d la care au luat parte numero\u0219i rom\u00e2ni. <\/p>\n

Primele revolte \u00eendreptate \u00eempotriva romilor au avut loc \u00eenc\u0103 din zilele Revolu\u021biei \u0219i nu au fost relatate \u00een presa na\u021bional\u0103, ar\u0103ta un raport publicat de Centrul Eruopean pentru Drepturile Romilor, realizat de activistul pentru drepturile omului Istvan Haller.<\/a><\/p>\n

\u201e\u00cen Virghi\u015f, jude\u0163ul Covasna, s\u0103tenii au ucis doi romi \u015fi au distrus dou\u0103 case la 24 decembrie 1989; \u00een Turulung, jude\u021bul Satu Mare, un copil a disp\u0103rut \u0219i 36 de case au fost arse la 11 ianuarie 1990; \u00een Reghin, jude\u0163ul Mure\u015f, localnicii au incendiat cinci case la 29 ianuarie 1990; \u00een Lunga, jude\u021bul Covasna, popula\u021bia nerom\u00e2n\u0103 a ucis patru romi \u0219i a incendiat \u0219ase case la 5 februarie 1990\u201d,<\/i> ar\u0103ta cercetarea. <\/p>\n

\u00cen perioada 13-15 iunie 1990, minerii din Valea Jiului adu\u0219i cu trenuri speciale pentru a opri demonstra\u021biile din Pia\u021ba Univerist\u0103\u021bii au ajuns \u0219i la periferia Capitalei, unde s-au dezl\u0103n\u021buit \u00eempotriva romilor care locuiau \u00een cartierele m\u0103rgina\u0219e. Numero\u0219i oameni au fost b\u0103tu\u021bi, iar unele femei au fost agresate, ar\u0103ta acela\u0219i raport. <\/p>\n

\u201eAu urmat \u0219i mai multe violen\u021be: \u00een Cuza Vod\u01ce, jude\u021bul Constan\u021ba, o mul\u021bime furioas\u0103 de localnici a incendiat 34 de case la 10 iulie 1990, iar \u00een Ca\u0219inul Nou, jude\u021bul Harghita, s\u0103tenii au ars 29 de case la 12 august 1990\u201d, i<\/i>nforma autorul cercet\u0103rii. <\/p>\n

Clopotele bisericilor anun\u021bau revolta din satul Mihail Kog\u0103lniceanu<\/h2>\n

\u00cen toamna anului 1990, o mul\u021bime furioas\u0103 a incendiat cele peste 30 de case locuite de familiile de romi din satul Mihail Kog\u0103lniceanu, din Constan\u021ba. A fost primul astfel de conflict relatat \u00een presa na\u021bional\u0103, \u00eens\u0103 autorit\u0103\u021bile nu au luat m\u0103suri \u00eempotriva celor care au participat la incendieri. <\/p>\n

Comuna care avea atunci o popula\u021bie de 15.000 de oameni, era locuit\u0103 de rom\u00e2ni – majoritari, de macedoneni, turci, t\u0103tari, romi \u0219i ungari, iar conflictele interetnice s-au extins dup\u0103 c\u00e2teva incidente izolate petrecute \u00een discoteca din sat \u00eentre romi \u0219i macedoneni \u0219i rom\u00e2ni,. <\/p>\n

\u00cen 9 octombrie 1990, clopotele bisericii au fost trase, iar s\u0103tenii s-au adunat pentru a se r\u0103zbuna pe romii cu care convie\u021buiser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, de patru decenii. <\/p>\n

\u201e\u021aiganii au venit \u00een 1951. Satul i-a primit f\u0103r\u0103 rezerve. S-au \u00eenmul\u021bit repede, azi tr\u0103iesc aici 43 de familii (207 de suflete). Din p\u0103cate, \u00een ultima perioad\u0103 ne-au provocat probleme, 70\u201480 la sut\u0103 din ei sunt delincven\u021bi \u2014 fur\u0103, ucid, comit violuri\u201d, <\/i>ar\u0103ta \u00een octombrie 1990, Constantin Ionescu, primarul de atunci al comunei Mihail Kog\u0103lniceanu, citat de Revista 22. <\/p>\n

Acesta ad\u0103uga c\u0103 dup\u0103 o perioad\u0103 de lini\u0219te care a urmat Revolu\u021biei din Decembrie 1989, satul era cuprins de teroare, deoarece unii romi comiteau infrac\u021biuni. <\/p>\n

\u201eCopiii de \u021bigani au jefuit de dou\u0103 ori \u0219coala. Nu a trecut zi f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple un furt. \u00cen sat s-a pus problema lin\u0219ajului. Dar, trebuie s\u0103 accentuez, aceasta nu-i vizeaz\u0103 pe to\u021bi \u021biganii \u2014 nimeni nu are ceva cu specia lor, doar pe delincven\u021bi. Dup\u0103 tragerea clopotelor, s-au adunat circa 800 – 1.000 de oameni. Am \u00eencercat s\u0103 calmez popula\u021bia, dar nu am reu\u0219it. Am considerat c\u0103 acest mod de justi\u021bie nu este o solu\u021bie potrivit\u0103. Oricum, au fost arse doar acele case unde locuiau delincven\u021bi. Aceasta dovede\u0219te c\u0103 popula\u021bia nu a avut nimic cu specia romilor\u201d,<\/i> ar\u0103ta \u00een octombrie 1990, Constantin Ionescu, primarul de atunci al comunei Mihail Kog\u0103lniceanu, citat de Revista 22. <\/p>\n

Ancheta Poli\u021biei nu a dus la descoperirea vreunui vinovat \u0219i a f\u0103cut ca \u00een urm\u0103toarele luni, astfel de ac\u021biuni \u00eendreptate \u00eempotriva romilor din zonele m\u0103rgina\u0219e ale unor localit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia s\u0103 ia amploare. <\/p>\n

Ursarii, alunga\u021bi din sat sub privirile Poli\u021biei<\/h2>\n

\u00cen prim\u0103vara anului 1991, \u00een satul Bolintin Deal din Giurgiu, un t\u00e2n\u0103r fusese ucis de un rom ursar, chiar \u00een Duminica Pa\u0219telui, dup\u0103 un conflict spontan. <\/p>\n

Uciga\u0219ul a fost arestat \u00een scurt timp, \u00eens\u0103 \u00een diminea\u021ba zilei urm\u0103toare, la chemarea sirenei amplasat\u0103 \u00een centru satului cu 7.000 de locuitori, aproape 2.000 de oameni s-au str\u00e2ns \u0219i au pornit spre casele celor c\u00e2teva zeci de familii de ursari din Bolintin Deal, pe care le-au incendiat sau le-au distrus complet. Poli\u021bi\u0219tii i-au prevenit pe cei 150 de romi s\u0103 fug\u0103 din calea mul\u021bimii \u0219i s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 \u00een Bolintin Deal. <\/p>\n

\u201eR\u0103zbunarea nu a fost \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva oamenilor \u0219i animalelor. Doar casele au fost incendiate, pentru a \u00eendep\u0103rta criminalii. Ei nu au ce c\u0103uta printre noi<\/i>\u201d, declara \u00een 1991 Sorin Nu\u021b\u0103, secretarul prim\u0103riei din Giurgiu. <\/p>\n

\u00cen Duminica \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii anului 1991, un adolescent rom a r\u0103nit cu cu\u021bitul un osp\u0103tar \u00eentr-un bar din Ogrezeni, iar la scurt timp, mii de oameni s-au adunat pentru a se r\u0103zbuna pe familiile de romi care locuiau la marginea satului, unii f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie de ce. <\/p>\n

\u201eP\u00e2lcuri de oameni se str\u00e2ng pe \u0219osea, pe uli\u021be. Clopotele bisericii \u00eencep s\u0103 bat\u0103 \u00een timp ce basculantele claxoneaz\u0103. Sosesc \u00eent\u0103riri din Bolintin. Ursarii \u2014 vreo 16 familii \u2014 simt pericolul \u0219i fug \u00een grab\u0103 cu ma\u0219ini \u0219i c\u0103ru\u021be. Oamenii se hot\u0103r\u0103sc s\u0103-i pedepseasc\u0103. Pentru ho\u021biile lor, pentru obr\u0103znicia \u0219i cruzimea lor cu care le-au otr\u0103vit via\u021ba. Casele ursarilor sunt devastate, d\u0103r\u00e2mate cu ajutorul basculantelor. S\u0103tenii se \u00eenfurie \u0219i mai r\u0103u, c\u0103ci dau de televizoarele color, de casetofoane, de cuferele pline cu covoare persane, de tonele de cereale. De unde at\u00e2ta bog\u0103\u021bie la ni\u0219te in\u0219i care din tat\u0103 \u00een fiu fug de munc\u0103 ca dracul de t\u0103m\u00e2ie<\/i>\u201d, informa Libertatea, \u00een 1991. <\/p>\n

Romii, avertiza\u021bi s\u0103 fug\u0103 din calea s\u0103tenilor<\/h2>\n

Poli\u021bi\u0219tii au asistat nep\u0103s\u0103tori la r\u0103zbunarea s\u0103tenilor. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, scene similare s-au petrecut \u00een G\u0103iseni, un alt sat din Giurgiu, unde casele unor familii de romi au fost \u0219i ele atacate de rom\u00e2ni. \u0218i au continuat \u0219i \u00een alte zone ale \u021b\u0103rii. <\/p>\n

\u00cen localitatea Pl\u0103ie\u0219ii de Sus din jude\u021bul Harghita, \u00een iulie 1991 cele aproape 30 de case locuite de familiile de romi au fost incendiate, iar unul dintre ei a fost ucis de s\u0103teni. Cu trei zile \u00eenaintea tragediei, un localnic maghiar fusese b\u0103tut de c\u00e2\u021biva romi dup\u0103 ce \u00eencercase s\u0103 \u00eei opreasc\u0103 \u00een timp ce \u00ee\u0219i loveau calul. La scurt timp, \u00een mahalaua locuit\u0103 de romi au fost lipite anun\u021buri \u00een care ace\u0219tia erau avertiza\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 localitatea, pentru c\u0103 le vor fi incendiate casele. Oamenii au anun\u021bat Poli\u021bia, \u00eens\u0103 autorit\u0103\u021bile nu au intervenit. Un grup de s\u0103teni a t\u0103iat firele electrice care duceau spre cartierul romilor \u0219i cele de telefonie, apoi oamenii s-au n\u0103pustit asupra caselor incendiindu-le. <\/p>\n

\u00cen toamna anului 1993, un nou conflict \u0219ocant a atras aten\u021bia presei. \u00cen satul H\u0103d\u0103reni, o \u00eenc\u0103ierare \u00eentre romi \u0219i rom\u00e2ni a dus la \u00eenjunghierea unui t\u00e2n\u0103r. Cei doi romi implica\u021bi \u00een conflict au fugit \u0219i s-au ascuns \u00een casa unui vecin de-al lor. S\u0103tenii s-au str\u00e2ns \u00een num\u0103r mare \u00een jurul casei \u0219i, pentru c\u0103 romii s\u0103 temeau s\u0103 ias\u0103 din ea, au incendiat-o. Cei doi tineri au fost nevoi\u021bi s\u0103 fug\u0103, \u00eens\u0103 au fost prin\u0219i \u0219i lin\u0219a\u021bi. \u00centre ruinele casei mistuite de foc, a fost g\u0103sit cadavrul carbonizat al unui alt rom. \u00cen timp ce poli\u021bi\u0219tii se ar\u0103tau dep\u0103\u0219i\u021bi de evenimente, localnicii s-au \u00eendreptat spre locuin\u021bele celorlalte familii de romi din sat \u0219i le-au incendiat. <\/p>\n

\u201eOrganismele oficiale din Rom\u00e2nia nu au recunoscut c\u0103 lin\u0219area romilor \u0219i arderea caselor lor au avut motive etnice. Retorica produs\u0103 a vizat o mi\u0219care popular\u0103 masiv\u0103 \u00eempotriva criminalilor, precum \u0219i despre conflictul social. Expresia \u201econflict etnic\u201d – ca s\u0103 nu mai vorbim de pogrom – a provocat proteste vehemente din partea autorit\u0103\u021bilor<\/i>\u201d, ar\u0103ta cercetarea publicat\u0103 de Istvan Haller. <\/p>\n