{"id":1334,"date":"2025-01-18T13:32:13","date_gmt":"2025-01-18T13:32:13","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/18\/18-ianuarie-177-de-ani-de-la-nasterea-scriitorului-ioan-slavici-a-inceput-sa-scrie-la-indemnul-lui-mihai-eminescu\/"},"modified":"2025-01-18T13:32:13","modified_gmt":"2025-01-18T13:32:13","slug":"18-ianuarie-177-de-ani-de-la-nasterea-scriitorului-ioan-slavici-a-inceput-sa-scrie-la-indemnul-lui-mihai-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/18\/18-ianuarie-177-de-ani-de-la-nasterea-scriitorului-ioan-slavici-a-inceput-sa-scrie-la-indemnul-lui-mihai-eminescu\/","title":{"rendered":"18 ianuarie: 177 de ani de la na\u0219terea scriitorului Ioan Slavici. A \u00eenceput s\u0103 scrie la \u00eendemnul lui Mihai Eminescu"},"content":{"rendered":"
\n

Ziua de 18 ianuarie este considerat\u0103 de mul\u021bi istorici drept \u00eenceputul Revolu\u021biei conduse de Tudor Vladimirescu, \u00een 1821. \u00cen aceea\u0219i zi, dar \u00een anul 2017, au \u00eenceput oamenii s\u0103 ias\u0103 \u00een strad\u0103 fa\u021b\u0103 de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal \u0219i gra\u021bierea unor pedepse.<\/p>\n

\"Scriitorul<\/picture>\n

Scriitorul Ioan Slavici Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

1821: A \u00eenceput Revolu\u021bia lui Tudor Vladimirescu<\/h2>\n

Revolu\u021bia de la
\n1821 s-a produs \u00een urma nemul\u021bumirii rom\u00e2nilor cu privire la domniile fanariote
\n\u0219i la domina\u021bia otoman\u0103. Data de 18 ianuarie 1821 este considerat\u0103 de mul\u0163i istorici
\ndrept \u00eenceputul\u00a0Revolu\u0163iei<\/a>\u00a0conduse
\nde Tudor Vladimirescu, pentru c\u0103 \u00een aceast\u0103 zi conduc\u0103torul pandurilor s-a
\n\u00een\u0163eles cu boierii din \u201epartida na\u0163ional\u0103\u201d, cum se numea gruparea celor care se
\nopuneau fanario\u0163ilor, s\u0103 ridice \u0163ara.\u00a0<\/p>\n

\"<\/picture>\n

Revolu\u021bia lui Tudor Vladimirescu Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Tudor
\nVladimirescu<\/a>\u00a0a cerut reforme favorabile poporului rom\u00e2n, \u00eenl\u0103turarea
\nregimului fanariot \u015fi cre\u015fterea autonomiei Valahiei. De asemenea,
\nrevolu\u0163ionarul a cerut formarea unei armate na\u0163ionale al c\u0103rei nucleu urma s\u0103
\nfie reprezentat de panduri.<\/p>\n

Iar proclama\u0163ia de la Pade\u015f din 23 ianuarie 1821 reprezint\u0103
\n\u00eenceputul acestei revolte \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nirii, care a avut un rol determinant
\n\u00een crearea statului rom\u00e2n modern \u015fi unul dintre evenimentele care au marcat
\n\u00eenceputul procesului de rena\u015ftere na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

1848: S-a n\u0103scut scriitorul Ioan Slavici<\/h2>\n

Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist \u0219i pedagog rom\u00e2n, membru corespondent al
\nAcademiei Rom\u00e2ne. S-a n\u0103scut pe 18 ianuarie 1848, \u00een localitatea \u0218iria, jude\u021bul
\nArad. El a fost contemporan \u0219i prieten cu al\u0163i mari titani ai literaturii
\nrom\u00e2ne, precum Creang\u0103, Caragiale, \u0219i Eminescu.<\/p>\n

Ioan Slavici a \u00eenceput s\u0103 scrie la \u00eendemnul lui Mihai Eminescu, care l-a recomandat revistei \u201eConvorbiri literare\u201d. Aici, prozatorul a publicat scrierile sale de \u00eenceput, care au fost \u00een majoritate pove\u015fti: \u201eZ\u00e2na Zorilor\u201d, \u201eFlori\u0163a din codru\u201d, \u201eDoi fe\u0163i cu stea \u00een frunte\u201d etc.\u00a0<\/p>\n

A debutat, \u00een martie 1871, cu comedia \u201eFata de bir\u0103u\u201d, pe care a publicat-o \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d. Au urmat piesele \u201eToane sau vorbe de clac\u0103\u201d, \u201ePolipul unchiului\u201d \u015fi dramele \u201eGaspar Gra\u0163iani\u201d \u015fi \u201eBogdan Vod\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen decembrie 1881 i-a ap\u0103rut volumul \u201eNovele din popor” recenzat elogios de N. Xenopol \u015fi Mihai Eminescu. Volumul a constituit un moment istoric \u00een dezvoltarea prozei rom\u00e2ne\u015fti, cuprinz\u00e2nd c\u00e2teva scrieri devenite clasice: \u201ePopa Tanda\u201d (scris\u0103 \u00een 1873, publicat\u0103 abia \u00een 1875), \u201eGura Satului\u201d (1878), \u201eBudulea taichii\u201d (1880), \u201eMoara cu noroc\u201d (1880), \u201eP\u0103dureanca\u201d (1884) etc.<\/p>\n

\"Ioan<\/picture>\n

Ioan Slavici a \u00eenceput s\u0103 scrie la \u00eendemnul lui Mihai Eminescu Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Ca orice scriitor al
\nacelor vremuri, via\u0163a politic\u0103 nu i-a fost indiferent\u0103 lui Ioan Slavici, fiind
\nun ap\u0103r\u0103tor al drepturilor rom\u00e2nilor din Transilvania a avut mult de p\u0103timit
\ndin pricina ideilor sale politice, fiind \u00eenchis \u00een pu\u015fc\u0103rie \u00een mai multe
\nsitua\u0163ii. <\/p>\n

Ioan Slavici<\/a> a murit \u00een data de 17 august 1925, la v\u00e2rsta de 77 de ani, \u00een
\nora\u015ful Panciu, \u0219i a fost \u00eengropat l\u00e2ng\u0103 biserica din curtea \u201eM\u0103n\u0103stirii Brazi\u201d,
\nla funeralii fiind prezen\u0163i din partea Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor, Liviu Rebreanu,
\nGala Galaction \u015fi Mihail Sorbul.<\/p>\n

Acesta a fost
\nconsiderat de criticul George C\u0103linescu un instrument de observa\u0163ie excelent
\nal mediului rural, oferind \u00een nuvelele sale poporale \u015fi \u00een studiile sale o
\nfresc\u0103 a moravurilor, a comportamentului oamenilor \u00een func\u0163ie de statificarea
\nlor social\u0103, \u00een cele mai mici detalii ale \u0163inutei, \u00eembr\u0103c\u0103min\u0163ii, vorbirii \u015fi
\ngesturilor.<\/p>\n

1873: A murit episcopul, c\u0103rturarul \u015fi traduc\u0103torul Dionisie Romano<\/h2>\n

Dionisie Romano (din botez Dimitrie) s-a n\u0103scut \u00een S\u0103li\u015ftea
\nSibiului. A fost c\u0103lug\u0103rit la Neam\u0163, sub numele de Dionisie (1823), potrivit
\ndic\u0163ionarului \u201eMembrii Academiei Rom\u00e2ne (1866-2003)\u201d (Ed. Enciclopedic\u0103\/Ed.
\nAcademiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2003). <\/p>\n

A absolvit, la Bucure\u015fti, primul \u201ecurs normal\u201d pentru
\npreg\u0103tirea tinerilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori (1831- 1832). A activat ca \u201eprofesor na\u0163ional\u201d
\nla Buz\u0103u (1832-1843), a editat \u00eempreun\u0103 cu Gavriil Munteanu foaia \u201eVestitorul
\nBisericesc\u201d (1839-1840). Director \u015fi profesor la Seminarul din Bucure\u015fti
\n(1843), arhimandrit, a fost \u00eenl\u0103turat din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din cauza particip\u0103rii la
\nRevolu\u0163ia din 1848, dup\u0103 care s-a stabilit \u00een m\u0103n\u0103stirea B\u0103beni (1849-1851). A
\nfost egumen la m\u0103n\u0103stirea Sadova (1851-1854), timp \u00een care a editat ziarul \u201eEho
\nechistiastic\u201d (1850- 1853) la Bucure\u015fti, av\u00e2nd \u015fi o colec\u0163ie de bro\u015furi sub
\ntitlul \u201eBiblioteca religios moral\u0103\u201d. <\/p>\n

Loc\u0163iitor de episcop la Buz\u0103u (iun. 1859, hirotonit arhiereu
\n\u00een febr. 1862), apoi la Hu\u015fi (nov. 1864 – mai 1865). La 26 mai 1865, a fost
\nnumit episcop eparhiot la Buz\u0103u, func\u0163ie de\u0163inut\u0103 p\u00e2n\u0103 la moarte. Dup\u0103 moartea
\nacestuia, la 18 ianuarie 1873, la Buz\u0103u, biblioteca sa (compus\u0103 din manuscrise
\nrom\u00e2ne\u015fti, slavone, grece\u015fti, turce\u015fti, arabe \u015fi peste 7.000 de c\u0103r\u0163i \u00een
\ndiferite limbi – unele, rarit\u0103\u0163i bibliografi ce) a intrat \u00een patrimoniul
\nSociet\u0103\u0163ii Academice Rom\u00e2ne, al c\u0103rei membru de onoare a fost ales la 15
\nseptembrie 1868.\u00a0<\/p>\n

1878: Spiru Haret \u015fi-a luat doctoratul \u00een matematici, la Sorbona,\u00a0cu o tez\u0103 devenit\u0103 celebr\u0103<\/h2>\n

Spiru
\nC. Haret\u00a0<\/a>s-a n\u0103scut n\u0103scut pe 15 februarie 1851, \u00een Ia\u0219i, \u00eentr-o veche familie
\narmeneasc\u0103. A fost politician,
\npedagog sau reformator al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului modern rom\u00e2nesc ocup\u00e2nd de trei ori
\nfunc\u021bia de ministru al educa\u021biei. A fost membru titular al Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen
\n1874, Haret a absolvit cursurile Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, cu o dubl\u0103
\nlicen\u0163\u0103,\u00a0\u00een fizic\u0103 \u015fi matematic\u0103. Iar la c\u00e2teva luni distan\u0163\u0103 a c\u00e2\u015ftigat o
\nburs\u0103 de studii la Paris, unde urma s\u0103 frecventeze cursurile de matematic\u0103 ale
\ncelebrei universit\u0103\u0163i Sorbona. \u00cen 1875, ob\u0163inea deja licen\u0163a \u00een matematic\u0103,
\nurmat\u0103, un an mai t\u00e2rziu, \u015fi de cea \u00een fizic\u0103.\u00a0<\/p>\n

Pe 18 ianuarie 1878, Spiru Haret \u00ee\u015fi sus\u0163inea cu succes
\nlucrarea de doctorat cu teza \u201eSur l\u2019invariabilit\u00e9 des grandes axes des orbites
\nplan\u00e9taires\u201c (n.r. \u2013 \u201eDespre invariabilitatea axelor majore ale orbitelor
\nplanetare\u201c). Comisia examinatorilor era condus\u0103 de Victor Puiseux, matematician
\ncelebru \u015fi de\u0163in\u0103tor al catedrei de \u201eMecanic\u0103 cereasc\u0103\u201c de la Sorbona. Lucrarea
\navea s\u0103 inaugureze o mic\u0103 revolu\u0163ie \u00een domeniu, cu efecte durabile peste
\nsecole.<\/p>\n

\"Pe<\/picture>\n

Pe 18 ianuarie 1878, Spiru Haret \u00ee\u015fi sus\u0163inea cu succes lucrarea de doctorat Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

La momentul sus\u0163inerii doctoratului, se \u015ftia c\u0103 planetele
\n\u00ee\u015fi perturb\u0103 orbitele, deviind astfel de la traiectoriile eliptice descrise \u00een
\nPrima Lege a lui Johannes Kepler. Problema fusese reluat\u0103 \u00een 1773 \u015fi 1776, de
\nc\u0103tre Pierre Laplace \u015fi Joseph Louis Lagrange, ambii ar\u0103t\u00e2nd, prin folosirea
\nunor termeni seculari de gradul I, c\u0103 axele majore ale orbitelor sunt stabile.
\n\u00cen 1808, Sim\u00e9on Denis Poisson ajungea la acelea\u015fi concluzii \u015ftiin\u0163ifice,
\nfolosind termeni seculari de gradul II. \u00cen lucrarea sa, Haret demonstra,
\nfolosind termenii seculari de gradul III, c\u0103 axele nu sunt stabile, cum se
\ncredea, ci c\u0103 au parte de o variabilitate temporal\u0103, denumit\u0103 \u201eperturba\u0163ii
\nseculare\u201c. Cu alte cuvinte, Haret demonstra c\u0103 mi\u015fcarea planetar\u0103 nu era una
\nstabil\u0103.<\/p>\n

1936 –\u00a0A murit Rudyard Kipling, scriitor englez laureat al Premiului Nobel pentru literatur\u0103\u00a0\u00a0<\/h2>\n

Rudyard Kipling s-a n\u0103scut pe 30 decembrie 1865, la Bombay, \u00een India. I-a pl\u0103cut foarte mult s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103, iar func\u0163ia de corespondent al publica\u0163iei indiene \u201eAllahabad Pioneer\u201c i-a permis s\u0103 cunoasc\u0103 foarte bine zona geografic\u0103 \u015fi via\u0163a b\u0103\u015ftina\u015filor.<\/p>\n

\"Rudyard<\/picture>\n

Rudyard Kipling Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

El este autorul celebrului volum pentru copii \u201eCartea Junglei” (1894), al romanului indian de spionaj \u201eKim” (1901), precum \u015fi a numeroase alte poeme, schi\u0163e \u015fi nuvele.\u00a0<\/p>\n

Inventatorul celebrelor personaje Mowgli, Baloo \u015fi Bagheera a fost premiat \u00een 1907 pentru extraordinarul s\u0103u talent narativ. Scriitorul englez Rudyard Kipling<\/a> este al optulea laureat al premiului Nobel pentru literatur\u0103. A fost supranumit \u201epoetul Imperiului\u201d.<\/p>\n

Nobelul literar i-a fost acordat acestuia \u201epentru puterea de observa\u0163ie, originalitatea imagina\u0163iei, virilitatea ideilor \u015fi remarcabilul talent narativ care caracterizeaz\u0103 crea\u0163ia acestui autor de reputa\u0163ie mondial\u0103<\/i>\u201d.<\/p>\n

Kipling a murit\u00a0la 18 ianuarie 1936. R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti au fost \u00eengropate la Westminster Abbey, \u00een Col\u0163ul poe\u0163ilor, l\u00e2ng\u0103 cele ale lui Thomas Hardy \u015fi Charles Dickens. <\/p>\n

1961: S-a n\u0103scut actri\u0163a Carmen T\u0103nase<\/h2>\n

Carmen T\u0103nase, una dintre cele mai iubite actri\u0163e din
\nRom\u00e2nia s-a n\u0103scut pe 18 ianuarie 1961, la Ploie\u0219ti. \u00centre 1980 \u015fi 1984 a urmat
\ncursurile Institutului de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 din Bucure\u015fti (\u00een
\nprezent Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 „I.L.
\nCaragiale”), sec\u0163ia actorie.\u00a0<\/p>\n

\"Carmen<\/picture>\n

Carmen T\u0103nase Foto: Captur\u0103 video Youtube<\/p>\n<\/div>\n

A debutat \u00een rolul Foca din piesa
\n„Fluturi, fluturi” de Aldo Nicolaj, regizat\u0103 de Cristian Hadjiculea
\nla Teatrul Foarte Mic din Bucure\u015fti, care a avut premiera \u00een 1982 \u015fi care a
\nfost preluat\u0103 ulterior de Teatrul Na\u0163ional din Ia\u015fi. \u00centre 1984 \u015fi 1990 a fost
\nactri\u0163\u0103 la Teatrul Na\u0163ional „Vasile Alecsandri” din Ia\u015fi, iar din
\n1990, Carmen T\u0103nase este actri\u0163\u0103 la Teatrul Odeon din Bucure\u015fti, conform\u00a0Agerpres<\/a>.<\/p>\n

Carmen T\u0103nase a jucat \u015fi \u00eentr-o serie de filme, precum
\n”Misterele Bucure\u015ftilor”, regia Doru N\u0103stase (1983), ”Vinovatul”, regia
\nAlexa Visarion (1991) \u0219i ”Drumul c\u00e2inilor”, regia Lauren\u0163iu Damian (1991),
\ndar \u0219i \u00een mai multe seriale \u015fi filme pentru micul ecran: ”Pariu cu via\u0163a”,
\n”Mo\u015ftenirea”, ”State de Rom\u00e2nia”, ”Regina”, ”Inim\u0103 de \u0163igan”, ”Iubire
\nca \u00een filme”, ”Lacrimi de iubire”, ”Bani de dus, bani de-ntors”.<\/p>\n

Actri\u0163a Carmen T\u0103nase a primit Premiul pentru rol secundar
\nla Festivalul Dramaturgiei Rom\u00e2ne\u015fti 2004, Timi\u015foara, pentru rolul ”Colette
\nDuduleanu” din spectacolul ”Gai\u0163ele” de Al. Kiri\u0163escu.\u00a0 \u00a0<\/p>\n

2009: A murit poetul Grigore Vieru, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne\u00a0<\/h2>\n

Poetul\u00a0Grigore Vieru<\/a>\u00a0s-a
\nn\u0103scut la 14 februarie 1935, \u00een satul Perer\u00e2ta de pe malul st\u00e2ng al Prutului,
\nfostul jude\u0163 Hotin. A debutat \u00een 1957 \u015fi devine ulterior unul din cei cunoscu\u0163i
\n\u015fi aprecia\u0163i poe\u0163i din Republica Moldova. \u00cen anii ’90 este
\nunul din liderii Mi\u015fc\u0103rii pentru Eliberare Na\u0163ional\u0103 din Republica Moldova.<\/p>\n

Grigore Vieru a primit, \u00een 1988, cea mai prestigioas\u0103
\ndistinc\u0163ie interna\u0163ional\u0103 \u00een domeniul literaturii pentru copii: Diploma de
\nOnoare Andersen (1989). La 13 noiembrie 1990, a devenit membru de onoare din
\nstr\u0103in\u0103tate al Academiei Rom\u00e2ne, care l-a propus, \u00een 1992, pentru Premiul Nobel
\npentru Pace. A fost membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, din 23 martie
\n1993, a fost decorat cu Medalia guvernamental\u0103 a Rom\u00e2niei ‘Eminescu – 150 de
\nani de la na\u015ftere’ (2000) \u015fi cu Ordinul Republicii, laureat al multor publica\u0163ii
\ndin Rom\u00e2nia.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Marele poet Grigore Vieru a murit pe 18 ianuarie 2009, \u00een
\nurma unui tragic accident rutier, produs\u00a0\u00een noaptea de 15 spre 16 ianuarie
\n\u00een zona localit\u0103\u0163ii D\u00e2nceni, raionul Ialoveni, \u00een apropiere de Chi\u015fin\u0103u, \u00een
\ntimp ce se \u00eentorcea de la o manifestare consacrat\u0103 zilei de na\u015ftere a lui
\nEminescu, desf\u0103\u015furat\u0103 la Cahul.<\/p>\n

2011: A murit solistul Cristian Pa\u0163urc\u0103<\/h2>\n

Cantautorul \u0219i compozitorul\u00a0Cristian
\nPa\u021burc\u0103\u00a0<\/a>s-a n\u0103scut pe 10 septembrie 1964, la Bucure\u0219ti.\u00a0A fost membru al Cenaclului Flac\u0103ra, \u00een perioada 1977-1985. A devenit cunoscut \u00een aprilie 1990, c\u00e2nd a
\ncompus celebrul \u201eImn al Golanilor”. <\/p>\n

\"Cristian<\/picture>\n

Cristian Pa\u021burc\u0103 a murit la v\u00e2rsta de 46 de ani Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Cristi Pa\u0163urc\u0103, idolul
\n\u201ekilometrului 0 al zonei libere de neocomunism”, a scris, \u00een versurile
\nunui c\u00e2ntec simplu, cea mai scurt\u0103 descriere a fenomenului \u201ePia\u0163a
\nUniversit\u0103\u0163ii”. <\/p>\n

\u201eMai bine haimana dec\u00e2t tr\u0103d\u0103tor \/ Mai bine huligan
\ndec\u00e2t dictator, \/ Mai bine golan dec\u00e2t activist, \/ Mai bine mort dec\u00e2t comunist<\/i>„,
\nle c\u00e2nta Cristi Pa\u0163urc\u0103, de la balconul Facult\u0103\u0163ii de Geografie, tuturor celor
\ncare \u00ee\u015fi d\u0103deau seama c\u0103 nu vor sc\u0103pa, prea cur\u00e2nd, de b\u0103t\u0103ile din palme pe
\nimnuri socialiste. De asemenea a compus \u0219i alte piese c\u00e2ntate la Manifesta\u021biile
\ndin Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, \u00een perioada aprilie – iunie 1990.<\/p>\n

\u00cen 27 aprilie 2010, Cristian Pa\u0163urc\u0103 a primit Crucea
\nNa\u0163ional\u0103 „Serviciul Credincios – clasa a III-a”, distinc\u0163ie acordat\u0103
\nacestuia de pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu la 20 de ani de la manifesta\u0163ia din
\nPia\u0163a Universit\u0103\u0163ii. \u00cen decembrie 2010 a fost lansat ultimul CD al lui Cristian
\nPa\u0163urc\u0103, pe care a \u00eenregistrat colinde \u00een memoria eroilor Revolu\u0163iei din
\ndecembrie 1989.<\/p>\n

Cristian Pa\u0163urc\u0103 a murit la 18 ianuarie 2011.\u00a0<\/p>\n

2017: \u00cencep protestele\u00a0\u00eempotriva gra\u021bierii \u0219i amnistiei<\/h2>\n

C\u00e2teva mii de persoane au ie\u015fit \u00een seara zilei de 18
\nianuarie 2017 s\u0103 protesteze \u00een mai multe ora\u015fe din \u0163ar\u0103, motivul fiind decizia
\nGuvernului PSD\u2013ALDE condus de Sorin Grindeanu de a preg\u0103ti o lege a gra\u0163ierii.
\n\u00cen Capital\u0103 au ie\u015fit circa 4.000 de persoane care, dup\u0103 ce s-au str\u00e2ns \u00een Pia\u0163a
\nUniversit\u0103\u0163ii, au decis s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 protesteze pa\u015fnic \u00een fa\u0163a Guvernului fa\u0163\u0103
\nde elaborarea acestui act normativ.<\/p>\n

Protestele de la Bucure\u015fti au
\ncontinuat \u0219i \u00een urm\u0103toarele zile. Peste 300.000 de oameni\u00a0au
\nie\u015fit \u00een strad\u0103<\/a>, \u00een seara zilei de 1 februarie, \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een alte
\nora\u015fe din \u0163ar\u0103, ca urmare a adopt\u0103rii de c\u0103tre Guvern a Ordonan\u0163ei de Urgen\u0163\u0103
\nprivind modificarea codurilor penale. \u00cen Capital\u0103, au avut loc incidente
\nprovocate de grupuri izolate \u00een urma c\u0103rora jandarmii au folosit gaze
\nlacrimogene. <\/p>\n

Apogeul manifesta\u021biilor a fost atins \u00een seara de duminic\u0103, 5
\nfebruarie, c\u00e2nd peste 600.000 de rom\u00e2ni au protestat \u00een toat\u0103 \u021bara, \u00een ciuda
\nfaptului c\u0103 \u00een aceea\u0219i zi, guvernul anun\u021base\u00a0abrogarea<\/a>\u00a0OUG
\n13.\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua de 18 ianuarie este considerat\u0103 de mul\u021bi istorici drept \u00eenceputul Revolu\u021biei conduse de Tudor Vladimirescu, \u00een 1821. \u00cen aceea\u0219i zi, dar \u00een anul 2017, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1335,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1334","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1334"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1334\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1335"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}