{"id":13093,"date":"2026-04-23T10:57:12","date_gmt":"2026-04-23T10:57:12","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/04\/23\/locurile-uitate-unde-romanii-cautau-miracole-atrageau-mii-de-oameni-in-trecut-datorita-unor-intamplari-stranii\/"},"modified":"2026-04-23T10:57:12","modified_gmt":"2026-04-23T10:57:12","slug":"locurile-uitate-unde-romanii-cautau-miracole-atrageau-mii-de-oameni-in-trecut-datorita-unor-intamplari-stranii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/04\/23\/locurile-uitate-unde-romanii-cautau-miracole-atrageau-mii-de-oameni-in-trecut-datorita-unor-intamplari-stranii\/","title":{"rendered":"Locurile uitate unde rom\u00e2nii c\u0103utau miracole. Atr\u0103geau mii de oameni \u00een trecut, datorit\u0103 unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri stranii"},"content":{"rendered":"
\n

O mul\u021bime de locuri din Rom\u00e2nia au p\u0103strat istorii ale unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri neobi\u0219nuite, care le-au transformat \u00een scurt timp \u00een locuri de pelerinaj ale rom\u00e2nilor afla\u021bi \u00een c\u0103utarea miracolelor. Unele au continuat s\u0103 atrag\u0103 numero\u0219i oameni, \u00een schimb altele au fost date uit\u0103rii, cu tot cu eroii lor. <\/p>\n

\"La<\/picture>\n

La buturugi. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Icoane care au l\u0103crimat, apari\u021bii considerate miraculoase \u0219i fenomene inexplicabile, puse pe seama interven\u021biei divinit\u0103\u021bii, au f\u0103cut din numeroase locuri din Rom\u00e2nia destina\u021bii de pelerinaj pentru mii de oameni. Multe dintre ele au fost atractive doar pentru o scurt\u0103 perioad\u0103. <\/p>\n

Fenomenul Maglavit<\/h2>\n

Un astfel de loc se afl\u0103 pe malul Dun\u0103rii, \u00een localitatea Maglavit (jude\u021bul Dolj), \u0219i a devenit faimos datorit\u0103 lui Petrache Lupu (1907\u20131994), ciobanul c\u0103ruia i s-ar fi ar\u0103tat \u00eensu\u0219i Dumnezeu. Minunea relatat\u0103 de acesta preotului satului s-a petrecut \u00een prim\u0103vara anului 1935, \u00een locul numit \u201eLa Buturugi\u201d, aflat la marginea unei p\u0103duri de s\u0103lcii care desp\u0103r\u021bea Dun\u0103rea de casele s\u0103tenilor din Maglavit.<\/p>\n

\u201e\u00cen ziua de 31 mai 1935, era \u00eentr-o vineri, trec\u00e2nd Petrache Lupu \u00een dreptul a trei buturugi din p\u0103dure, i-a ie\u015fit \u00een cale un mo\u015f cu barb\u0103 alb\u0103 \u015fi lung\u0103 p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u, cu must\u0103\u0163i foarte lungi \u015fi \u00eempreunate cu barba. \u00cen loc de \u00eembr\u0103c\u0103minte avea peste tot numai p\u0103r alb ca m\u0103tasea, care \u00eei acoperea corpul p\u00e2n\u0103 la degetele picioarelor, ca un fel de saric\u0103 ciob\u0103neasc\u0103. Sta \u00een aer, la vreo dou\u0103 palme de p\u0103m\u00e2nt. De la el venea un miros a\u015fa de frumos cum nu se \u00eent\u00e2lne\u015fte la nicio floare pe c\u00e2mp sau \u00een gr\u0103din\u0103, ceva care aduce cu mirosul de smirn\u0103\u201d<\/i>, scria medicul Gheorghe Marinescu, \u00een cartea \u201eLourdes \u015fi Maglavit\u201d (1936).<\/p>\n

Petrache Lupu a relatat preotului din sat c\u0103 \u201emo\u0219ul\u201d care plutea deasupra p\u0103m\u00e2ntului i-a vorbit astfel:<\/p>\n

\u201eNu-\u0163i fie fric\u0103. S\u0103 te duci s\u0103 spui la lume, la p\u0103rintele, c\u0103 dac\u0103 oamenii nu se potolesc, dac\u0103 nu \u0163in s\u0103rb\u0103torile, dac\u0103 nu se las\u0103 de rele \u015fi dac\u0103 nu vin la biseric\u0103, atunci va fi foc\u201d, <\/i>rememora p\u0103storul, a c\u0103rui vedenie avea s\u0103 \u00eel fac\u0103 \u00een scurt timp celebru.<\/p>\n

Povestea \u00eent\u00e2lnirii cu divinitatea <\/a>a ajuns \u00een scurt timp pe paginile mai multor ziare importante din Rom\u00e2nia \u0219i a transformat p\u0103\u0219unea satului \u0219i casa lui Petrache Lupu \u00eentr-un loc de pelerinaj c\u0103utat de zeci de mii de rom\u00e2ni. Satul devenise at\u00e2t de aglomerat \u00eenc\u00e2t mul\u021bi rom\u00e2ni c\u0103deau victime ale unor boli r\u0103sp\u00e2ndite din cauza mizeriei l\u0103sat\u0103 \u00een urm\u0103 de al\u021bi pelerini. Petrache Lupu, atunci un t\u00e2n\u0103r cu probleme de vorbire \u0219i o u\u0219oar\u0103 debilitate, a fost prezentat ca un mesager al divinit\u0103\u021bii, un sf\u00e2nt printre oameni, capabil s\u0103 prevad\u0103 viitorul \u0219i s\u0103-i vindece pe cei bolnavi. \u00cen jurul lui, autorit\u0103\u021bile locale, afaceri\u0219ti \u0219i politicieni c\u0103utau s\u0103 profite material sau ca imagine de popularitatea sa. <\/p>\n

Al Doilea R\u0103zboi Mondial a \u00eendep\u0103rtat aten\u021bia rom\u00e2nilor de la t\u00e2n\u0103rul cioban, iar noul regim comunist care a urmat r\u0103zboiului l-a marginalizat. Petrache Lupu a fost portretizat de comuni\u0219ti ca un \u0219arlatan \u0219i a fost trimis \u00een \u00eenchisoare pentru un an, fiind acuzat c\u0103 ar fi furat din avutul satului. Apoi a fost reintegrat \u00een satul colectivizat, dar nu mai putea vorbi despre minunile care \u00eei erau atribuite \u00eenainte de r\u0103zboi. Abia dup\u0103 1990, povestea sa a revenit \u00een aten\u021bia publicului, prin caracterul ei senza\u021bional.<\/p>\n

Petrache Lupu a murit \u00een 1994, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een curtea m\u0103n\u0103stirii de pe malul Dun\u0103rii, a c\u0103rei construc\u021bie a \u00eenceput \u00een vremea \u00een care acesta era privit ca \u201eSf\u00e2ntul de la Maglavit\u201d. \u00cen centrul satului din Dolj, o statuie \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een straie de cioban, cu o cruce ag\u0103\u021bat\u0103 de cojoc. Locul numit \u201eLa Buturugi\u201d a fost delimitat, iar unii pelerini continu\u0103 s\u0103 arunce bani l\u00e2ng\u0103 trunchiurile unor s\u0103lcii \u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u0219i uscate, \u00een speran\u021ba unor noi minuni.<\/p>\n

Lacul vindec\u0103tor din Mun\u021bii Banatului<\/h2>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201920, Mun\u021bii Semenic au devenit loc de pelerinaj pentru numero\u0219i rom\u00e2ni, datorit\u0103 c\u00e2torva t\u0103uri c\u0103rora localnicii le atribuiau propriet\u0103\u021bi vindec\u0103toare. Lacurile aflate pe platoul montan al Semenicului, la aproape 1.500 de metri altitudine, au fost amenajate \u0219i transformate \u00eentr-un loc de sc\u0103ldat, unde oamenii erau invita\u021bi s\u0103 se \u00eemb\u0103ieze pentru a se vindeca de diferite afec\u021biuni.<\/a><\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Jude\u0163ul \u201einundat\u201c de ape t\u0103m\u0103duitoare. Ce s-a ales de faimoasele izvoare termale ale Hunedoarei<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

\u00cen 1935, anul \u00een care Semenicul a intrat formal \u00een circuitul turistic, o cruce \u00eenalt\u0103 de 12 metri fusese ridicat\u0103 pe munte, \u00een poiana din vecin\u0103tatea sta\u021biunii din Banatul Montan, pentru a marca locul de pelerinaj al rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i.<\/p>\n

\u201e\u00cen mijlocul acestei poiene, pe v\u00e2rful flancat de dou\u0103 lacuri cristaline \u0219i izvoare reci, cu ap\u0103 posed\u00e2nd propriet\u0103\u021bi radioactive, ini\u021biativa p\u0103rintelui Miron M\u0103nescu, sprijinit\u0103 de cons\u0103tenii s\u0103i, precum \u0219i de ajutorul dat de domnii Pop \u0219i Ghenea, directori la societatea \u00abRe\u0219i\u021ba\u00bb, s-a a\u0219ezat o mare, solid\u0103 \u0219i impresionant\u0103 cruce de fier sudat. Crucea, \u00eenalt\u0103 de 12 metri, are la baz\u0103 o clopotni\u021b\u0103 \u0219i un mic altar c\u00e2mpenesc. Sfin\u021birea ei s-a f\u0103cut vara aceasta, la 21 iulie, c\u00e2nd s-a organizat \u0219i un mare pelerinaj de peste 10.000 de credincio\u0219i din toate comunele b\u0103n\u0103\u021bene\u201d,<\/i> informa ziarul Diminea\u021ba \u00een 1935.<\/p>\n

\"Crucea<\/picture>\n

Crucea de la Semenic. Foto: Sergiu Faur. Facebook<\/p>\n<\/div>\n

Ridicarea crucii care marca locul de pelerinaj s-a datorat b\u0103l\u021bii de la poalele ei, numit\u0103 \u201eBaia Vulturilor\u201d, despre care oamenii credeau c\u0103, \u00eemb\u0103indu-se aici \u00een zile de s\u0103rb\u0103toare, ca Sf\u00e2ntul Ilie, se vor vindeca.<\/p>\n

\u201eSuferinzi de diferite boli \u0219i-au g\u0103sit aici leac \u0219i alinare. Reumatici, paralitici, mu\u021bi, surzi etc. au venit, s-au sc\u0103ldat \u0219i au plecat, \u00een multe cazuri vindeca\u021bi. \u00cen acest fel, Semenicul a intrat \u00een credin\u021ba poporului, iar pelerinajele stabilite de comun acord cu p\u0103rin\u021bii Bisericii, pentru ziua de Sf\u00e2ntul Ilie, \u00een fiecare an, au atras tot mai mul\u021bi credincio\u0219i\u201d, <\/i>informa ziarul Diminea\u021ba.<\/p>\n

Cu timpul, crucea de la Baia Vulturilor a r\u0103mas un punct de atrac\u021bie al sta\u021biunii din sud-vestul Rom\u00e2niei, iar t\u0103ul s\u0103u, un loc \u00een care unii c\u0103l\u0103tori arunc\u0103 monede, \u00een dorin\u021ba de a-\u0219i spori norocul. Un schit a fost amenajat \u00een apropiere, c\u0103utat mai ales \u00een ziua Sf\u00e2ntului Ilie, la hramul a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Izvorul t\u0103m\u0103duitor uitat din P\u0103durea de Argint<\/h2>\n

Nenum\u0103rate legende vorbesc despre izvoarele vindec\u0103toare din Rom\u00e2nia. Un astfel de loc a r\u0103mas ascuns \u00een \u201eP\u0103durea de Argint\u201d de la marginea satului S\u0103c\u0103r\u00e2mb, din Mun\u021bii Metaliferi.<\/p>\n

\u00cen mijlocul p\u0103durii de fagi de la poalele v\u00e2rfului Gurguiata, de peste 1.000 de metri, se afl\u0103 un izvor legendar. Unii localnici relatau, la mijlocul secolului al XIX-lea, c\u0103 aici a ajuns alaiul \u00eemp\u0103ratului Franz Joseph, \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei sale \u00een Transilvania.<\/p>\n

\u201ePovestea spune c\u0103 \u00eemp\u0103ratul a traversat p\u0103durea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se \u00een dreptul unui izvor. Aici a luat masa \u015fi a b\u0103ut din apa t\u0103m\u0103duitoare a izvorului, despre care se spune c\u0103 a aflat c\u0103 aduce binefaceri s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Apa acestui izvor este foarte pur\u0103 \u015fi este \u00eenc\u0103rcat\u0103 de energie, lucru stabilit de numeroase studii\u201d,<\/i> relata Alexandru Pavel Tokar, autor al monografiei S\u0103c\u0103r\u00e2mbului.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n F\u0103erag, t\u0103ul legendar din P\u0103durea de argint. Povestea celui mai vechi lac artificial din Rom\u00e2nia VIDEO<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Un monument de piatr\u0103, ascuns \u00een p\u0103dure, la cap\u0103tul unei poteci care urc\u0103 din drum pe l\u00e2ng\u0103 izvor, aminte\u015fte de legenda locului. Deasupra izvorului, un foi\u015for de lemn, \u00een\u0103l\u0163at sub forma unei piramide, reprezint\u0103, potrivit unor localnici, cel mai revigorant loc din P\u0103durea de Argint. \u00cen ultimii ani, p\u0103durea a devenit o destina\u0163ie pentru amatorii de medita\u0163ie din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii, dar \u015fi pentru cei afla\u0163i \u00een c\u0103utarea senza\u0163iilor tari. Totu\u0219i, vechiul s\u0103u izvor a r\u0103mas abandonat, iar farmecul pe care \u00eel exercita P\u0103durea de Argint \u00een trecut s-a mai risipit odat\u0103 cu exploat\u0103rile forestiere.<\/p>\n

\u00cen secolul al XVIII-lea, c\u00e2nd au fost deschise minele de aur de la S\u0103c\u0103r\u00e2mb, \u0163inutul din Mun\u021bii Metaliferi era acoperit, \u00eentr-adev\u0103r, de p\u0103duri seculare de fagi, cu scoar\u0163e argintii (Fagus sylvatica, varietatea leucodermis), asem\u0103n\u0103toare celor de mesteceni. \u00cen urm\u0103torii ani, suprafe\u0163e \u00eentinse ale acestora au fost t\u0103iate pentru a fi folosite \u00een minerit, pentru a face loc caselor familiilor de mineri ori pentru \u00eentre\u0163inerea gospod\u0103riilor. <\/p>\n

\u201eC\u00e2nd a fost mai \u00eent\u00e2i descoperit\u0103 aceast\u0103 min\u0103, mun\u0163ii dimprejur erau acoperi\u0163i cu p\u0103duri, dar lemnul de lucru necesar exploat\u0103rii, \u00eendeosebi cel pentru consolidarea cu lemn a minei \u00eense\u015fi, a golit locurile vecine de copaci \u00eenal\u0163i, a\u015fa c\u0103 lemnul acum se aduce de departe, transport\u00e2ndu-se cu pluta pe Mure\u015f, la picioarele mun\u0163ilor\u201d,<\/i> nota savantul englez Edward Daniel Clarke (1769-1822) , care a vizitat S\u0103c\u0103r\u00e2mbul la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. <\/p>\n

Locurile au fost re\u00eemp\u0103durite treptat, \u00eens\u0103 noul arboret a p\u0103strat doar numele arhaicei P\u0103duri de Argint.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O mul\u021bime de locuri din Rom\u00e2nia au p\u0103strat istorii ale unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri neobi\u0219nuite, care le-au transformat \u00een scurt timp \u00een locuri de pelerinaj ale rom\u00e2nilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":13094,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-13093","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13093"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13093\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13094"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}