{"id":12844,"date":"2026-04-14T09:57:17","date_gmt":"2026-04-14T09:57:17","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/04\/14\/caile-ferate-construite-in-apuseni-intre-glorie-si-ruina-soarta-dramatica-a-retelei-care-a-scos-din-izolare-tara-motilor\/"},"modified":"2026-04-14T09:57:17","modified_gmt":"2026-04-14T09:57:17","slug":"caile-ferate-construite-in-apuseni-intre-glorie-si-ruina-soarta-dramatica-a-retelei-care-a-scos-din-izolare-tara-motilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/04\/14\/caile-ferate-construite-in-apuseni-intre-glorie-si-ruina-soarta-dramatica-a-retelei-care-a-scos-din-izolare-tara-motilor\/","title":{"rendered":"C\u0103ile ferate construite \u00een Apuseni, \u00eentre glorie \u0219i ruin\u0103. Soarta dramatic\u0103 a re\u021belei care a scos din izolare \u021aara Mo\u021bilor"},"content":{"rendered":"
\n

Liniile ferate din Mun\u021bii Apuseni, construite \u00eencep\u00e2nd din secolul al XIX-lea, au deschis calea spre una dintre cele mai izolate, dar \u0219i mai bogate regiuni ale Rom\u00e2niei, \u021aara Mo\u021bilor. Multe au disp\u0103rut dramatic, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 monumente emblematice, iar altele mai supravie\u021buiesc doar pe buc\u0103\u021bi.<\/p>\n

\"Viaductul<\/picture>\n

Viaductul Stoieneasa din fosta CF Deva – Brad. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Primele c\u0103i ferate din Mun\u021bii Apuseni au fost construite la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, pentru a scoate din izolare \u201e\u021aara Mo\u021bilor\u201d, regiunea montan\u0103 izolat\u0103 din nord-vestul Rom\u00e2niei, dar extrem de bogat\u0103 \u00een resurse naturale.<\/p>\n

Z\u0103c\u0103mintele de aur, argint \u0219i cupru din vecin\u0103tatea ora\u0219elor Brad, Abrud \u0219i Zlatna, din Mun\u021bii Metaliferi \u0219i din Mun\u021bii Bihorului, dar \u0219i vastele p\u0103duri seculare care acopereau regiunea au atras investi\u021bii ample \u00een minerit \u0219i infrastructur\u0103, \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care drumurile greu accesibile au fost dintotdeauna una dintre problemele comunit\u0103\u021bilor izolate.<\/p>\n

Calea ferat\u0103 a mo\u021bilor<\/h2>\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea au fost construite mai multe c\u0103i ferate importante pentru locuitorii din Apuseni.<\/p>\n

Calea ferat\u0103 cu ecartament \u00eengust Turda – Abrud, cu o lungime de 93 de kilometri, a fost construit\u0103 \u00een perioada 1891-1912, fiind folosit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1997 pentru transportul c\u0103l\u0103torilor \u0219i al lemnului. Linia moc\u0103ni\u021bei a fost inaugurat\u0103 \u00een 1912 \u0219i lega ora\u0219ele Turda \u0219i Abrud, pe valea Arie\u0219ului, trec\u00e2nd prin Turda, Baia de Arie\u0219, C\u00e2mpeni, Abrud \u0219i Ro\u0219ia Montan\u0103.<\/p>\n

\n\"Ora\u0219ul<\/picture>\n

Imaginea 1\/5:<\/span>
\n Ora\u0219ul C\u00e2mpeni din Alba Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (1) jpg<\/p>\n<\/div>\n

\u201eDe la Turda spre Abrud pleac\u0103 de dou\u0103 ori pe zi o moc\u0103ni\u021b\u0103. E cel mai bun mijloc de a ajunge \u00een \u021aara Mo\u021bilor. Sunt aproape o sut\u0103 de kilometri pe care moc\u0103ni\u021ba \u00eei face cam \u00een cinci ore. Sunt dou\u0103 moc\u0103ni\u021be. C\u00e2nd una pleac\u0103 din Turda, cealalt\u0103 din Abrud. A\u0219a c\u0103 la jum\u0103tatea drumului se \u00eent\u00e2lnesc\u201d<\/i>, relata scriitorul Geo Bogza, \u00een anii \u201930.<\/p>\n

Publicistul care a dedicat lucr\u0103ri ample locuitorilor din Mun\u021bii Apuseni descria ce se petrecea de obicei \u00een cele trei-patru vagoane trase pe linia montan\u0103 de locomotive cu abur. Vagonul de clasa I era ocupat de obicei de c\u00e2te un localnic, maximum doi, atunci c\u00e2nd pasagerii s\u0103i voiau s\u0103 arate c\u0103 le merge bine. Vagonul de clasa a doua era dedicat adesea pl\u0103cerilor, fiind rezervat uneori de c\u00e2te un ofi\u021ber \u0219i o femeie.<\/p>\n

\u201e\u00cen clasa a doua, pentru dou\u0103zeci de lei da\u021bi conductorului, ofi\u021berul \u0219i cocoana, dac\u0103 au c\u0103zut de acord, pot face dragoste nesup\u0103ra\u021bi de nimeni. Cocoana e de obicei cocoan\u0103 de negustor pov\u00e2rnit \u0219i burduh\u0103nos, dar de multe ori e chiar de meserie, v\u00e2nz\u0103toare de dragoste, de prin Abrud, \u0219i c\u0103l\u0103toria \u00een tren e numai un truc. Trenul acesta e singurul lucru monden din \u021aara Mo\u021bilor, unde burghezia locului poate s\u0103 se distreze dup\u0103 exigen\u021bele ei. Dup\u0103 cei ce c\u0103l\u0103toresc \u00eentr-\u00eensul, el e pe r\u00e2nd club, cafenea sau hotel pentru \u00eendr\u0103gosti\u021bi. Toate acestea nu reu\u0219esc s\u0103 fie dec\u00e2t surogatul unei vie\u021bi de mare ora\u0219, oamenii \u00eel consum\u0103 \u00eens\u0103 cu pasiune\u201d<\/i>, scria Geo Bogza.<\/p>\n

Dezafectat\u0103 \u00een anii ’90<\/h2>\n

\u00cen clasa a treia, ad\u0103uga publicistul, c\u0103l\u0103toreau localnicii din satele \u021a\u0103rii Mo\u021bilor, oameni cu cojoace enorme de piele de oaie \u00eentoarse pe dos \u0219i tinerii purt\u00e2nd pe cap tichiu\u021be de p\u0103l\u0103rie, chiar \u0219i c\u00e2nd temperaturile sc\u0103deau sub 20 de grade, iar b\u0103tr\u00e2nii, c\u0103ciuli.<\/p>\n

\u201e\u00cen trenul acesta, \u00eenainte \u00eenc\u0103 de a ajunge \u00een inima \u021a\u0103rii Mo\u021bilor, am v\u0103zut dou\u0103 lucruri minunate. Am v\u0103zut o femeie m\u00e2nc\u00e2nd un m\u0103r \u0219i felul cum mo\u021bii privesc mun\u021bii. Pe urm\u0103 n-am mai v\u0103zut nimic at\u00e2t de ad\u00e2nc, at\u00e2t de revelatoriu\u201d<\/i>, scria Geo Bogza.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201970, trenul mai era ac\u021bionat cu locomotive cu abur. Pe m\u0103sur\u0103 ce tehnologia a evoluat, mo\u021bii au avut trenuri moderne, care erau echivalentul celor care circulau pe liniile normale, dar la o scar\u0103 mai mic\u0103. Acestea au fost ultimele trenuri care au circulat pe Valea Arie\u0219ului, informa societatea C\u0103ile Ferate \u00cenguste.<\/p>\n

Calea ferat\u0103 Turda \u2013 Abrud a fost dezafectat\u0103 \u00een anii \u201990, dar s-au p\u0103strat dou\u0103 sectoare ale acesteia, care totalizeaz\u0103 30 de kilometri \u0219i mai sunt folosite \u00een scop turistic. Unul leag\u0103 localit\u0103\u021bile Lunca Arie\u0219ului \u0219i S\u0103lciua, iar altul porne\u0219te din C\u00e2mpeni, pe un traseu de 11 kilometri, p\u00e2n\u0103 la C\u0103rpini\u0219, \u00een vecin\u0103tatea ora\u0219ului Abrud. <\/p>\n

La C\u00e2mpeni, vechiul t\u00e2rg unde locuise Avram Iancu, o locomotiv\u0103 cu abur \u0219i vagoanele sale de epoc\u0103, ie\u0219ite de peste dou\u0103 decenii din uz \u0219i vandalizate apoi de oameni, \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103 pe c\u0103l\u0103tori pe o \u201elinie moart\u0103\u201d. Garnitura, r\u0103mas\u0103 \u00een apropierea podului peste r\u00e2ul Arie\u0219 \u0219i a g\u0103rii din C\u00e2mpeni, le aminte\u0219te localnicilor de vremurile \u00een care calea ferat\u0103 a mo\u021bilor era folosit\u0103 pe \u00eentreg traseul ei de peste 90 de kilometri.<\/p>\n

Gara Brad, cl\u0103direa emblematic\u0103 a c\u0103ilor ferate din Apuseni<\/h2>\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, alte c\u0103i ferate \u00eenaintau spre \u021binutul izolat al mo\u021bilor. Pe valea r\u00e2ului Ampoi, din 1895, ora\u0219ele Alba \u0219i Zlatna aveau s\u0103 fie legate printr-o cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103, de peste 40 de kilometri. <\/p>\n

Aproape un secol mai t\u00e2rziu, vechea cale ferat\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 cu una cu ecartament normal, care a r\u0103mas func\u021bional\u0103 \u0219i \u00een prezent, chiar dac\u0103 trenurile care o folosesc sunt aproape goale.<\/p>\n

Pe valea Cri\u0219ului Alb, din 1896, ora\u0219ele Brad \u0219i Arad aveau s\u0103 fie conectate pe calea ferat\u0103. Dup\u0103 dou\u0103 decenii de la \u00eenceputul lucr\u0103rilor, la 6 decembrie 1896 a fost inaugurat tronsonul feroviar Brad \u2013 S\u00e2ntana (Arad), cu o lungime de 144 de kilometri, care avea s\u0103 lege regiunea istoric\u0103 a Banatului de centrul minier al Apusenilor. <\/p>\n

Tot atunci a fost deschis\u0103 \u0219i gara-monument din Brad, una dintre cele mai spectaculoase cl\u0103diri feroviare din vestul Rom\u00e2niei. Gara Brad a fost reabilitat\u0103 par\u021bial \u00een urm\u0103 cu un deceniu, \u00eens\u0103 trenurile care \u00ee\u0219i \u00eencep c\u0103l\u0103toria de aici o dat\u0103 pe zi sunt \u0219i ele mai mult goale.<\/p>\n

Ultima cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 din Apuseni<\/h2>\n

Din primii ani ai secolului XX, locomotivele cu abur au circulat pe ultima cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 din Hunedoara, un tronson de circa zece kilometri care lega localit\u0103\u021bile Brad \u0219i Cri\u0219cior, pe valea Cri\u0219ului Alb. <\/a><\/p>\n

Linia a fost folosit\u0103 intens p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului XX, pentru transportul c\u0103rbunelui de la \u021aebea \u0219i al minereului de la minele din zona Bradului. Ajuns\u0103 \u00een prag de desfiin\u021bare, linia a fost clasat\u0103 ca monument istoric, din ini\u021biativa austriacului Georg Hocevar, cel care \u00eentre\u021bine traseul, iar uneori este folosit\u0103 \u00een scop turistic.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Dezastrul de pe fosta cale ferat\u0103 la care au muncit mii de rom\u00e2ni \u015fi de prizonieri de r\u0103zboi. Ce soart\u0103 are la 25 de ani de la \u00eenchidere VIDEO<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

La \u00eenceputul secolului XX, alte proiecte de infrastructur\u0103 erau pl\u0103nuite s\u0103 aduc\u0103 transportul feroviar p\u00e2n\u0103 \u00een inima Apusenilor, bogat\u0103 \u00een z\u0103c\u0103minte metalice. Unele vizau construc\u021bia unei c\u0103i ferate care s\u0103 lege ora\u0219ul Brad de Cluj-Napoca, prin C\u00e2mpeni. Altele propuneau construc\u021bia magistralei feroviare Craiova – Oradea, de 450 de kilometri, care urma s\u0103 str\u0103bat\u0103 Carpa\u021bii Meridionali \u0219i Mun\u021bii Apuseni, leg\u00e2nd sudul de nord-vestul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Cel din urm\u0103 proiect a fost realizat par\u021bial, \u00een secolul XX, \u00eens\u0103 cel mai spectaculos tronson al acestuia, linia Deva \u2013 Brad, construit\u0103 \u00een cinci decenii, a avut o via\u021b\u0103 scurt\u0103.<\/p>\n

Leg\u0103tura feroviar\u0103 \u00eentre Deva \u0219i Craiova a fost finalizat\u0103 \u00een primii ani de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, pe o cale ferat\u0103 \u00een lungime de circa 450 de kilometri, care traversa Defileul Jiului, \u00eens\u0103 Mun\u021bii Apuseni au fost mai dificil de str\u0103b\u0103tut de c\u0103ile ferate.<\/p>\n

\u00cen Apuseni, tronsonul de cale ferat\u0103 Oradea \u2013 Va\u0219c\u0103u, \u00een lungime de peste 100 de kilometri, a fost construit \u00een perioada 1884\u20131887, pe valea Cri\u0219ului Negru, iar un alt tronson de 30 de kilometri, \u00eentre Brad \u0219i H\u0103lmagiu, a fost finalizat \u00een 1896, pe valea Cri\u0219ului Alb. <\/p>\n

Calea ferat\u0103 Deva – Brad, \u00eenceput\u0103 \u00een anii r\u0103zboiului<\/h2>\n

Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, localnicii din Mun\u021bii Apuseni au cerut continuarea lucr\u0103rilor la calea ferat\u0103 de la Va\u0219c\u0103u la H\u0103lmagiu, \u00een lungime de circa 35 de kilometri, \u0219i de la Brad la Deva, un tronson de circa 35 de kilometri.<\/p>\n

Construc\u021bia c\u0103ii ferate Deva \u2013 Brad<\/a>, prin Mun\u021bii Metaliferi, a \u00eenceput \u00een 1939, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 1946 au fost realizate tronsoanele Deva – Viaduct Stoieneasa, de 14 kilometri, \u0219i Brad – Viaduct Luncoiu, de 5 kilometri. Al\u021bi doi kilometri au fost construi\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een 1961, \u00eentre Luncoiu \u0219i Dealul Fetii, unde func\u021biona o exploatare minier\u0103. <\/p>\n

Podul peste Mure\u0219, prima mare construc\u021bie de art\u0103 de pe calea ferat\u0103 Deva \u2013 Brad, a fost finalizat \u00een 1943 \u0219i a r\u0103mas func\u021bional. Are peste 300 de metri \u0219i este folosit sporadic pe singurul segment r\u0103mas din calea ferat\u0103: Deva \u2013 fabrica de ciment din Chi\u0219c\u0103daga. Viaductul Luncoiu, al doilea monument spectaculos de pe fostul tronson feroviar, a fost construit la intrarea \u00een municipiul Brad, \u00een perioada 1939\u20131946. <\/p>\n

Viaductul a fost cl\u0103dit din opt bol\u021bi de beton<\/a> armat, are 217 metri lungime \u0219i este realizat \u00een curb\u0103 \u0219i contracurb\u0103, cu raz\u0103 de 300 de metri. El serve\u0219te ca pasaj inferior pentru \u0219oseaua Deva – Brad, deasupra c\u0103reia se ridic\u0103 la circa 25 de metri.<\/p>\n

Cel mai dificil sector, construit \u00een anii ’70 \u0219i ’80<\/h2>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201970 au fost reluate lucr\u0103rile pe tronsonul de mijloc al c\u0103ii ferate, \u00eentre Stoieneasa \u0219i Dealul Fetii. Lucr\u0103rile la cei 14 kilometri ai acestuia au durat p\u00e2n\u0103 la 11 decembrie 1987, dat\u0103 la care primul tren de c\u0103l\u0103tori a str\u0103b\u0103tut \u00een premier\u0103 distan\u021ba Deva \u2013 Brad.<\/p>\n

\u201eDintre cele trei tronsoane (Mintia \u2013 Stoeneasa, Brad \u2013 Dealul Fetii \u0219i Stoeneasa \u2013 Dealul Fetii), acesta din urm\u0103 a prezentat cel mai ridicat grad de dificultate, din punct de vedere geologic \u0219i topografic, cu o diferen\u021b\u0103 de nivel de 164 de metri \u0219i cu multe alunec\u0103ri de teren, un tronson \u00een lungime de 13,9 kilometri, cu 31 de poduri \u0219i pode\u021be, 11 viaducte, patru tuneluri, 11 kilometri de consolid\u0103ri de versan\u021bi \u0219i terasamente, 17,8 kilometri de \u0219an\u021buri, pentru care s-au excavat 1,2 milioane de metri cubi de roc\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2nt \u0219i s-au turnat mai mult de 400.000 de metri cubi de betoane\u201d, <\/i>ar\u0103ta inginerul Liviu Corfaru, la inaugurarea c\u0103ii ferate din 1987.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Viaduct spectaculos din Hunedoara, p\u0103r\u0103sit de 25 de ani. Emblema c\u0103ii ferate Deva – Brad VIDEO<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Alunecarea de teren care a ruinat calea ferat\u0103 Deva – Brad<\/h2>\n

Zece ani mai t\u00e2rziu, \u00een aprilie 1997, o alunecare de teren \u00een zona Stoieneasa a \u00eensemnat \u00eenceputul sf\u00e2r\u0219itului pentru calea ferat\u0103 Deva \u2013 Brad.<\/p>\n

\u201e\u00centreruperea circula\u021biei pe traseul Deva \u2013 Brad s-a produs la data de 22 aprilie, la ora 5 diminea\u021ba, din cauza ploilor abundente. Acestea au provocat alunec\u0103ri de teren pe mai multe por\u021biuni ale c\u0103ii ferate. Alunec\u0103rile au fost mai accentuate la km 19\u201320, \u00eentre Stoieneasa \u0219i Ormindea, cauzate de deplasarea versantului din partea dreapt\u0103, pe direc\u021bia Brad. Repunerea \u00een circula\u021bie a liniei este, deocamdat\u0103, imposibil\u0103, deoarece terenul din zona respectiv\u0103 nu s-a stabilizat\u201d<\/i>, informau, \u00een 1997, reprezentan\u021bii Regionalei CFR Timi\u0219oara.<\/p>\n

\n\"Calea<\/picture>\n

Imaginea 1\/32:<\/span>
\n Calea ferata Deva Brad Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (9) JPG<\/p>\n<\/div>\n

Investi\u021biile \u00een refacerea c\u0103ii ferate nu au mai continuat, iar cea mai mare parte a traseului a fost dezafectat\u0103 \u00een anii urm\u0103tori, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd func\u021bional, \u00een prezent, doar sectorul Deva \u2013 Chi\u0219c\u0103daga, de circa opt kilometri. Pe restul traseului, al\u0103turi de viaductul Luncoiu \u0219i podul peste Mure\u0219, patru tuneluri \u0219i dou\u0103 viaducte care se \u00eenal\u021b\u0103 la 30 de metri deasupra v\u0103ilor se num\u0103r\u0103 printre construc\u021biile emblematice ale fostei c\u0103i ferate din Mun\u021bii Metaliferi (Apuseni).<\/p>\n

Circula\u021bia trenurilor de c\u0103l\u0103tori \u00eentre Oradea \u0219i Va\u0219c\u0103u a fost oprit\u0103 \u00eencep\u00e2nd din anii \u201990, unele sectoare fiind \u00eenchise definitiv traficului feroviar, iar proiectul c\u0103ii ferate dintre Va\u0219c\u0103u \u0219i H\u0103lmagiu nu a mai fost realizat.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Liniile ferate din Mun\u021bii Apuseni, construite \u00eencep\u00e2nd din secolul al XIX-lea, au deschis calea spre una dintre cele mai izolate, dar \u0219i mai bogate regiuni […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":12845,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-12844","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12844","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12844"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12844\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12845"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}