{"id":1279,"date":"2025-01-16T11:37:21","date_gmt":"2025-01-16T11:37:21","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/16\/16-ianuarie-ziua-in-care-studentul-jan-palach-si-a-dat-foc-in-semn-de-protest-fata-de-invazia-cehoslovaciei-de-catre-urss\/"},"modified":"2025-01-16T11:37:21","modified_gmt":"2025-01-16T11:37:21","slug":"16-ianuarie-ziua-in-care-studentul-jan-palach-si-a-dat-foc-in-semn-de-protest-fata-de-invazia-cehoslovaciei-de-catre-urss","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2025\/01\/16\/16-ianuarie-ziua-in-care-studentul-jan-palach-si-a-dat-foc-in-semn-de-protest-fata-de-invazia-cehoslovaciei-de-catre-urss\/","title":{"rendered":"16 ianuarie, ziua \u00een care studentul Jan Palach \u015fi-a dat foc, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de invazia Cehoslovaciei de c\u0103tre URSS"},"content":{"rendered":"
\n

Pe 16 ianuarie se \u00eemplinesc 56 de ani de c\u00e2nd studentul Jan Palach \u015fi-a dat foc, la Praga, pentru a protesta \u00eempotriva invaziei armatei sovietice. La aceea\u0219i dat\u0103, \u00een 1979, Iranul a r\u0103mas f\u0103r\u0103 monarh, iar \u00een 1547\u00a0Ivan cel Groaznic a devenit primul \u021bar al Rusiei. Tot \u00eentr-o zi de 16 ianuarie s-a n\u0103scut actorul rom\u00e2n Radu Gheorghe, dar \u0219i Aurel Drago\u0219 Munteanu, ambasador al Rom\u00e2niei \u00een SUA \u0219i la ONU, \u0219i pre\u0219edinte al Consiliului de Securitate al ONU.<\/p>\n

\"Student<\/picture>\n

Student \u015fi-a dat foc \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de invazia Cehoslovacie FOTO janpalach.cz \/ Petr Bla\u017eek<\/p>\n<\/div>\n

1547: Ivan al IV-lea al Moscovei devine primul \u021bar al Rusiei<\/h2>\n

Marele Duce Ivan al IV-lea al Moscovei<\/a> (Ivan cel Groaznic) devine primul \u021bar al Rusiei, fiind \u00eenlocuind Marele Ducat al Moscovei, vechi de 264 de ani, cu \u021baratul Rusiei.<\/p>\n

Ajuns pe tronul Rusiei la 16 ianuarie 1547, Ivan al IV-lea s-a autointitulat Cezar (\u0162ar), titlu pe care nu \u00eel mai purtase nimeni p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cen prima parte a domniei, Ivan s-a remarcat prin reforme populare. Politica de deschidere spre Europa a dus la modernizarea \u0163\u0103rii. \u0162arul \u015fi-a organizat prima armat\u0103 profesionist\u0103 \u015fi a anexat teritorii, duc\u00e2nd r\u0103zboaie cu t\u0103tarii, Polonia \u015fi Suedia.<\/p>\n

1927: S-a n\u0103scut compozitorul Radu Paladi<\/h2>\n

S-a n\u0103scut la Storojine\u021b, un ora\u0219 din Ucraina, situat la o distan\u021b\u0103 de 22 km sud-vest de Cern\u0103u\u021bi, \u00een apropiere de frontiera cu Rom\u00e2nia. A fost un remarcabil compozitor, pianist \u0219i dirijor rom\u00e2n, cu o contribu\u021bie semnificativ\u0103 \u00een diverse genuri muzicale.<\/p>\n

Radu Paladi\u00a0a \u00eenceput studiul pianului<\/a>\u00a0la Conservatorul de muzic\u0103 din Cern\u0103u\u021bi, av\u00e2ndu-l ca profesor pe Titus Tarnavski (1941-1943). \u00centre 1947 \u0219i 1956, a urmat cursurile Academiei Regale de Muzic\u0103 \u0219i Arte Dramatice din Bucure\u0219ti (ast\u0103zi cunoscut\u0103 ca Conservatorul Ciprian Porumbescu). Aici a studiat pian cu Florica Musicescu, compozi\u021bie cu Leon Klepper, armonie cu Paul Constantinescu \u0219i orchestra\u021bie cu Theodor Rogalski.<\/p>\n

Paladi a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cuno\u0219tin\u021bele sale ca lector (1954-1963) \u0219i ulterior conferen\u021biar (1963-1996) la Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103 din Bucure\u0219ti \u0219i a fost membru al Uniunii Compozitorilor \u0219i Muzicologilor din Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u021barea acestei institu\u021bii \u00een 1949. A sus\u021binut recitaluri camerale \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, eviden\u021biindu-se nu doar ca un compozitor talentat, ci \u0219i ca un pianist remarcabil. A avut numeroase contribu\u021bii \u00een calitate de dirijor \u0219i a ocupat func\u021bia de director \u0219i dirijor al Orchestrei filarmonice din Boto\u0219ani \u00eentre 1969 \u0219i 1972.<\/p>\n

Paladi a compus peste 200 de lucr\u0103ri pentru cor mixt a cappella, cor cu pian, cor cu orchestr\u0103, precum \u0219i colinde \u0219i poeme pentru cor. \u00cen plus, a avut contribu\u021bii semnificative \u00een muzica vocal\u0103 \u0219i de camer\u0103, precum \u0219i \u00een cea simfonic\u0103 \u0219i vocal-simfonic\u0103.\u00a0<\/p>\n

A murit la data de 30 mai 2013, la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

1928: S-a n\u0103scut Virgil Calotescu, regizor<\/h2>\n

Virgil Calotescu s-a n\u0103scut la Dobroteasa, jude\u021bul Arge\u0219 (\u00een prezent \u00een jude\u021bul Olt) \u0219i a fost un distins regizor rom\u00e2n de filme documentare \u0219i de fic\u021biune.\u00a0<\/p>\n

A absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u00een 1950, iar debutul s\u0103u cinematografic a avut loc \u00een cadrul studioului Sahia Film, unde a regizat documentarul \u201eDaruri smulse naturii\u201d \u00een 1952, av\u00e2nd un scenariu scris de Pompiliu G\u00eelmeanu.<\/p>\n

Calotescu a l\u0103sat o amprent\u0103 semnificativ\u0103 \u00een cinematografia rom\u00e2neasc\u0103, contribuind la realizarea unor filme cu teme variate \u0219i diversificate, eviden\u021biindu-se ca un regizor talentat \u0219i dedicat artei cinematografice. S-a stins din via\u021b\u0103 pe data de 6 mai 1991, la Bucure\u0219ti<\/p>\n

1942: S-a n\u0103scut Aurel Drago\u015f Munteanu, pre\u0219edinte al Consiliului de Securitate al ONU<\/h2>\n

N\u0103scut la 16 ianuarie 1942 \u00een comuna Buda (ast\u0103zi L\u0103pu\u0219na, Republica Moldova), Aurel Drago\u0219 Munteanu a fost un prozator \u0219i eseist rom\u00e2n, cunoscut \u0219i pentru rolurile sale post-decembriste ca primul director al TVR, ambasador al Rom\u00e2niei \u00een SUA \u0219i la ONU, \u0219i pre\u0219edinte al Consiliului de Securitate al ONU.<\/p>\n

A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Cluj \u00een 1964 \u0219i a fost asistent la Institutul Pedagogic din Oradea. Debutul s\u0103u \u00een presa literar\u0103 \u0219i editorial a avut loc \u00een anii ’60, iar prima colec\u021bie de povestiri, \u201eDup\u0103-amiaz\u0103 nelini\u0219tit\u0103\u201d, a fost publicat\u0103 \u00een 1967. Ulterior, a continuat s\u0103 publice romane \u0219i eseuri notabile.<\/p>\n

A fost director al Radioteleviziunii Rom\u00e2ne, iar la 23 februarie 1990 a fost numit ambasador al Rom\u00e2niei pe l\u00e2ng\u0103 Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite. Decesul s\u0103u a survenit la New York, SUA, la data de 30 mai 2005, iar \u00eenmorm\u00e2ntarea a avut loc \u00een ora\u0219ul Washington D.C.<\/p>\n

1945: S-a semnat Conven\u021bia economic\u0103 rom\u00e2no-sovietic\u0103 privind desp\u0103gubirile de r\u0103zboi<\/h2>\n

La 16 ianuarie 1945, a avut loc \u00eentrevederea \u00eentre primul ministru Nicolae R\u0103descu \u015fi mare\u015falul sovietic R. Malinovski, \u00een cadrul c\u0103reia a fost semnat\u0103 conven\u0163ia de executare de c\u0103tre partea rom\u00e2n\u0103 a clauzelor Conven\u0163iei de Armisti\u0163iu (semnat\u0103 la Moscova, la 12 septembrie 1944).<\/p>\n

Rom\u00e2nia urma s\u0103 livreze Uniunii Sovietice, p\u00e2n\u0103 la 12 septembrie 1950, produse petroliere, cereale, vite, material lemnos, vase maritime \u015fi fluviale, locomotive, vagoane, alte materiale de cale ferat\u0103, diverse ma\u015fini industriale, \u00een valoare de 300 milioane dolari, conform\u00a0Agerpres<\/a>\u00a0.<\/p>\n

1951: S-a n\u0103scut actorul Radu Gheorghe<\/h2>\n

Radu Gheorghe s-a n\u0103scut \u00een Tulcea \u0219i\u00a0este un remarcabil actor rom\u00e2n cu o gam\u0103 variat\u0103 de modalit\u0103\u021bi de exprimare artistic\u0103<\/a>, inclusiv actoria, pantomima \u0219i interpretarea muzical\u0103 vocal\u0103 \u0219i instrumental\u0103.<\/p>\n

A absolvit Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103 \u201eIon Luca Caragiale\u201d din Bucure\u0219ti \u00een 1975, fiind elevul profesorului Sanda Manu \u0219i coleg de grup\u0103 cu personalit\u0103\u021bi notabile precum Vlad R\u0103descu, Hora\u021biu M\u0103l\u0103ele, Dan Condurache \u0219i Maria Ploae.<\/p>\n

Cu o carier\u0103 impresionant\u0103 \u00een teatru, film, teatru de televiziune \u0219i teatru radiofonic, Radu Gheorghe a devenit cunoscut pentru abilit\u0103\u021bile sale remarcabile \u00een improviza\u021bie, contribuind semnificativ la promovarea genului Stand-Up Comedy \u00een Rom\u00e2nia.\u00a0\u00cen plus fa\u021b\u0103 de activitatea sa actoriceasc\u0103, Radu Gheorghe s-a remarcat \u0219i \u00een domeniul muzical.<\/p>\n

1969: Studentul Jan Palach \u015fi-a dat foc, la Praga<\/h2>\n

La 16 ianuarie 1969, studentul Jan Palach al Universit\u0103\u0163ii din Praga \u015fi-a dat foc \u00een pia\u0163a Wenceslas din capitala cehoslovac\u0103, \u00een semn de protest fa\u0163\u0103 de lipsa de reac\u0163ie a societ\u0103\u0163ii \u00een urma invaziei for\u0163elor unora dintre statele Pactului de la Var\u015fovia \u00een august 1968.<\/p>\n

\"FOTO<\/picture>\n

FOTO janpalach.cz<\/p>\n<\/div>\n

Gestul care a dus la decesul lui Jan Palach a generat o reac\u0163ie extraordinar\u0103 at\u00e2t \u00een Cehoslovacia c\u00e2t \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, indic\u0103 www.janpalach.cz. <\/p>\n

Palach s-a n\u0103scut la 11 august 1948 la Praga. \u00centre 1967-1968, a studiat la Academia de Studii Economice, \u00eens\u0103, \u00eendrumat de pasiunea sa pentru filosofie, s-a \u00eenscris \u00een 1968, la Facultatea de Arte din cadrul universit\u0103\u0163ii din Praga. Palach a \u00eentocmit o declara\u0163ie cu mai multe revendic\u0103ri, pe fondul invaziei for\u0163elor unora dintre \u0163\u0103rile Pactului de la Var\u015fovia, care vizau oprirea \u00eencerc\u0103rilor din ce \u00een ce mai pronun\u0163ate ale conducerii de partid \u015fi de stat de a introduce cenzura, de a se \u00eemp\u0103ca cu ocupan\u0163ii \u015fi de a limita drepturile cet\u0103\u0163ene\u015fti.<\/p>\n

Ultimele \u015fase luni din via\u0163a lui Palach au fost transpuse \u00eentr-un film, \u00een regia lui Robert Sedlacek, care a avut premiera \u00een august 2018, conform www.imdb.com.\u00a0<\/p>\n

1974: S-a n\u0103scut top-modelul Kate Moss<\/h2>\n

N\u0103scut\u0103 \u00een Croydon, Londra, ca fiica lui Linda Rosina Moss \u0219i Peter Edward Moss, a crescut \u00een zonele Addiscombe \u0219i Sanderstead ale aceluia\u0219i cartier. P\u0103rin\u021bii ei au divor\u021bat c\u00e2nd avea 13 ani, iar Moss<\/a> a urmat \u0219coala primar\u0103 Ridgeway \u0219i liceul Riddlesdown High School. A avut c\u00e2teva locuri de munc\u0103 locale \u00een adolescen\u021ba sa timpurie.<\/p>\n

Cariera ei \u00een modeling a \u00eenceput \u00een 1988, la v\u00e2rsta de 14 ani, c\u00e2nd a fost recrutat\u0103 de Sarah Doukas, fondatoarea agen\u021biei Storm Management, la Aeroportul JFK din New York. Prima \u0219edin\u021b\u0103 foto important\u0103 a fost realizat de Corinne Day pentru revista The Face, la v\u00e2rsta de 16 ani.<\/p>\n

\u00cen 2016, a fondat agen\u021bia Kate Moss Agency, reprezent\u00e2nd modele precum Rita Ora \u0219i Jordan Barrett. Kate Moss r\u0103m\u00e2ne un nume de referin\u021b\u0103 \u00een lumea modei \u0219i a divertismentului, cu o carier\u0103 de peste 25 de ani \u0219i o influen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 \u00een industrie.<\/p>\n

1977: A murit astronomul, astrofizicianul \u015fi geodezul C\u0103lin Popovici<\/h2>\n

C\u0103lin Popovici s-a n\u0103scut pe 4 octombrie 1910, la Gala\u021bi. Astronom, astrofizician \u0219i geodez, a conceput \u201emetoda cercului de simultaneitate\u201d pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit \u015fi ale sta\u0163iilor de observare, a afectuat studii asupra meteorilor, precum \u0219i a\u00a0mi\u0219c\u0103rii soarelui \u00een spa\u021biu.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Academicianul\u00a0C\u0103lin Popovici<\/a>\u00a0\u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea la Observatorul Astronomic din Bucure\u015fti , numit \u00een cinstea sa, \u0219i a ocupat o pozi\u0163ie special\u0103 printre oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 din genera\u0163ia sa. \u00cen 1924, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u \u015fi c\u00e2\u0163iva prieteni, a \u00eenfiin\u0163at, la Gala\u0163,i Asocia\u0163ia Astronomilor Rom\u00e2ni, cu ajutorul profesorului Constantin P\u00e2rvulescu. A publicat numeroase lucr\u0103ri de popularizare a astronomiei \u0219i a coordonat editarea \u201eDic\u0163ionarului de astronomie \u015fi astronautic\u0103\u201d. A fost ales membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne din 1990.<\/p>\n

1979: \u0218ahul\u00a0Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a p\u0103r\u0103sit Iranul. \u201eShah raft\u201d (\u201e\u0218ahul a plecat\u201d) <\/h2>\n

\u00cen urma unor puternice manifesta\u021bii, \u0219ahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a p\u0103r\u0103sit Iranul, lucru care a dus la sf\u00e2r\u0219itul monarhiei \u00een Iran.\u00a0<\/p>\n

\u201eShah raft\u201d (\u201e\u0218ahul a plecat\u201d) \u2013 acesta era titlul de pe prima pagin\u0103 a ziarelor Kayhan \u0219i Ettela\u2019at. La c\u00e2teva minute dup\u0103 ce anun\u021bul a fost f\u0103cut \u0219i la postul public de radio, un num\u0103r impresionant de oameni a ie\u0219it pe str\u0103zile din Teheran. Dinastia Pahlavi tocmai se pr\u0103bu\u0219ise \u0219i, odat\u0103 cu ea, regimul imperial al Iranului.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Instrumentalizate sau uitate, amintirile revolu\u021biei \u00een urma c\u0103reia Iranul a devenit Republic\u0103 Islamic\u0103<\/a>, reflect\u0103 pozi\u021biile \u0219i agendele contemporane ale diver\u0219ilor actori.\u00a0<\/p>\n

1995: A murit \u015etefan Popescu, poet, prozator \u015fi traduc\u0103tor<\/h2>\n

\u0218tefan Popescu, cunoscut \u0219i sub pseudonimul Sabin Vasia, s-a n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, provenind dintr-o veche familie de armeni din Ag\u00e2n (Turcia), care se stabilit \u00een Bucure\u0219ti \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului trecut (tat\u0103l rom\u00e2n \u0219i mama armeanca).<\/p>\n

Ini\u021bial, \u0219i-a \u00eenceput cariera ca bibliotecar timp de patru ani, apoi a devenit profesor \u0219i redactor la Radio \u00eentre anii 1945-1948. Primele sale \u00eencerc\u0103ri literare au v\u0103zut lumina tiparului \u00een revista liceului \u0219i ulterior \u00een \u201eVia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d. A fost unul dintre fondatorii revistei \u201eCadrul\u201d, unde \u0219i-a semnat crea\u021biile cu pseudonimul Sabin Vasia.<\/p>\n

\u0218tefan Popescu a debutat \u00een lumea literar\u0103 ca un adept al stilului withmanian, explor\u00e2nd teme care nu glorificau marile energii colonizatoare, ci, imit\u00e2nd gesturile unui autohton rural \u0219i arhaic.\u00a0A publicat aproximativ 50 de titluri, inclusiv 18 volume de poezie, 6 de proz\u0103, o pies\u0103 de teatru pentru copii \u0219i 15 traduceri.<\/p>\n

2005: Adriana Iliescu devine cea mai v\u00e2rstnic\u0103 femeie din lume care d\u0103 na\u0219tere unui copil<\/h2>\n

Adriana Iliescu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 66 de ani, din Craiova a r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u00een 2005, \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 2006\u00a0a de\u021binut<\/a>\u00a0titlul de cea mai v\u00e2rstnic\u0103 femeie din lume care a dat na\u015ftere unui copil.<\/p>\n

Nu a putut s\u0103 conceap\u0103 un copil \u00een mod natural \u015fi s-a supus unui tratament de fertilitate timp de nou\u0103 ani \u00eenainte s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu triple\u0163i. Din p\u0103cate, doi dintre fetu\u015fi au murit \u00een p\u00e2ntece, iar fiica ei Eliza s-a n\u0103scut mai devreme, c\u00e2nt\u0103rind doar 1,3 kilograme. <\/p>\n

\"Adriana<\/picture>\n

Adriana Iliescu, cea mai v\u00e2rstnic\u0103 femeie din lume care a dat na\u015ftere unui copil FOTO Facebook<\/p>\n<\/div><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 16 ianuarie se \u00eemplinesc 56 de ani de c\u00e2nd studentul Jan Palach \u015fi-a dat foc, la Praga, pentru a protesta \u00eempotriva invaziei armatei sovietice. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1280,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1279","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1279","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1279"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1279\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1279"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1279"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1279"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}