{"id":12564,"date":"2026-04-04T07:55:10","date_gmt":"2026-04-04T07:55:10","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/04\/04\/romania-cutreierata-de-mii-de-cai-salbaticiti-locurile-unde-pot-fi-intalnite-hergheliile-libere\/"},"modified":"2026-04-04T07:55:10","modified_gmt":"2026-04-04T07:55:10","slug":"romania-cutreierata-de-mii-de-cai-salbaticiti-locurile-unde-pot-fi-intalnite-hergheliile-libere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/04\/04\/romania-cutreierata-de-mii-de-cai-salbaticiti-locurile-unde-pot-fi-intalnite-hergheliile-libere\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, cutreierat\u0103 de mii de cai s\u0103lb\u0103tici\u021bi. Locurile unde pot fi \u00eent\u00e2lnite hergheliile libere"},"content":{"rendered":"
\n

Mii de cai s\u0103lb\u0103tici\u021bi cutreier\u0103 unele
\n\u021binuturi montane din Rom\u00e2nia \u0219i Delta Dun\u0103rii. Hergheliile libere s-au format
\ndup\u0103 ce animalele abandonate de oameni s-au adaptat mediului s\u0103lbatic. Cu
\ntimpul au devenit prezen\u021be emblematice pentru biodiversitatea unor locuri \u0219i atrac\u021bii
\nturistice. <\/p>\n

\"Cai<\/picture>\n

Cai s\u0103lb\u0103tici\u021bi. Foto: DRDP Timi\u0219oara<\/p>\n<\/div>\n

Rom\u00e2nia se distinge \u00eentre statele europene prin biodiversitatea sa. Mun\u021bii Carpa\u021bi ofer\u0103 ad\u0103post pentru mii de ur\u0219i, lupi \u0219i r\u00e2\u0219i,<\/a> \u00eens\u0103 carnivorele mari nu sunt singurele animale care fac din \u021binuturile Rom\u00e2niei locuri apreciate pentru s\u0103lb\u0103ticia lor. <\/p>\n

Cerbii populeaz\u0103 p\u0103durile din timpuri str\u0103vechi, caprele negre st\u0103p\u00e2nesc zonele alpine din Retezat, F\u0103g\u0103ra\u0219 \u0219i Rodnei, iar turmele de zimbri au fost reintegrate \u00een ultimii ani \u00een mai multe zone din Carpa\u021bi, dup\u0103 aproape dou\u0103 secole de la dispari\u021bia lor. <\/p>\n

Un loc aparte \u00een fauna Rom\u00e2niei \u00eel au caii s\u0103lb\u0103tici\u021bi, care au luat locul cailor s\u0103lbatici (tarpan), o specie prezent\u0103 din cele mai vechi timpuri pe teritoriul \u021b\u0103rii, dar disp\u0103rut\u0103 din cauza omului.<\/p>\n

2.000 de cai s\u0103lb\u0103tici\u021bi \u00een Delta Dun\u0103rii<\/h2>\n

Delta Dun\u0103rii este cea mai faimoas\u0103 regiune \u00een care tr\u0103iesc caii s\u0103lb\u0103tici\u021bi, dar nu singura din Rom\u00e2nia. \u00cen ultimii ani, caii liberi au fost observa\u021bi, \u00een num\u0103r tot mai mare, \u00een multe locuri din \u021bar\u0103. Mun\u021bii Apuseni, Mun\u021bii Banatului \u0219i Retezat, insulele \u0219i \u021b\u0103rmurile Dun\u0103rii, colinele din Transilvania \u0219i p\u0103durile din jurul unor sate aproape pustii din vestul Rom\u00e2niei sunt animate de astfel de animale. Unii speciali\u0219ti au observat c\u0103, spre deosebire de alte animale s\u0103lbatice, care evit\u0103 prezen\u021ba oamenilor, caii s\u0103lb\u0103tici\u021bi se arat\u0103 ceva mai \u201eprieteno\u0219i\u201d, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i apari\u021bia \u00een vecin\u0103tatea unor locuri populate \u0219i pe drumuri.<\/p>\n

\u00cen Delta Dun\u0103rii, caii care tr\u0103iesc liberi \u00een \u021binuturile nisipoase ale p\u0103durilor Letea \u0219i Caraorman au devenit, \u00een ultimii ani, o imagine emblematic\u0103 pentru rezerva\u021bie. Unii rom\u00e2ni i-au asociat cu tarpanul, o specie disp\u0103rut\u0103 \u00een cea mai mare parte p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, fiind v\u00e2nat\u0103 de localnici. <\/p>\n

Hergheliile din delt\u0103 ar avea leg\u0103turi at\u00e2t cu caii s\u0103lbatici, c\u00e2t \u0219i cu cei adu\u0219i \u00een aceste \u021binuturi de p\u0103storii care au tr\u0103it aici de-a lungul timpului \u0219i au l\u0103sat caii domestici\u021bi s\u0103 pasc\u0103 \u00een voie al\u0103turi de turmele lor \u0219i, uneori, c\u00e2nd nu au mai avut nevoie de ei, i-au l\u0103sat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 definitiv \u00een natur\u0103. Cele mai recente estim\u0103ri arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul cailor liberi din Delta Dun\u0103rii ar fi de aproximativ 2.000.<\/p>\n

\u00cen 2023, administra\u021bia Rezerva\u021biei Biosferei Delta Dun\u0103rii (ARBDD) a reu\u0219it s\u0103 numere caii care tr\u0103iesc \u00een libertate pe teritoriul rezerva\u021biei.<\/p>\n

\n\"Cai<\/picture>\n

Imaginea 1\/7:<\/span>
\n Cai salbatici in delta FOTO Asociatia ARCA jpg<\/p>\n<\/div>\n

\u201eSurvolul a durat 6 ore \u0219i 30 de minute \u0219i a acoperit o distan\u021b\u0103 de 839,8 kilometri. Au fost observa\u021bi 1.926 de cai \u00een 16 zone monitorizate, cu o concentra\u021bie maxim\u0103 de 440 de exemplare \u00een zona C\u00e2mpul Nem\u021bilor \u2013 P\u0103durea Cardon, urmat\u0103 de zona Grindului Dranov, cu 313 exemplare, \u0219i P\u0103durea Letea, cu 264 de exemplare. Totalul de cai de pe Grindul Letea, \u00eentre Periprava \u0219i Sulina (Nord\u2013Sud), respectiv Canalul Chilia \u2013 Golful Musura \u0219i Lacul Merhei (Est\u2013Vest), s-a ridicat la 915 indivizi. Au mai fost observate concentra\u021bii mari \u00een zona Sulina \u2013 200 de exemplare, Peritea\u0219ca \u2013 Leahova \u2013 Gura Porti\u021bei \u2013 198 de exemplare \u0219i \u00een partea vestic\u0103 a P\u0103durii Letea (Letea \u2013 Poala B\u0103l\u021bii) \u2013 157 de exemplare\u201d<\/i>, informa administra\u021bia din Delta Dun\u0103rii, \u00een februarie 2023.<\/p>\n

Raportul publicat de ARBDD ar\u0103ta c\u0103 num\u0103rul cailor liberi a crescut fa\u021b\u0103 de anii anteriori, cel pu\u021bin \u00een grindul Letea, iar speciali\u0219tii atr\u0103geau aten\u021bia c\u0103 popula\u021biile trebuie gestionate atent, pentru a reduce impactul asupra habitatelor strict protejate.<\/p>\n

\u201e\u00cen urma survolului ARCA \/ Vier Pfoten din anul 2015, au fost identifica\u021bi 520 de cai \u00een zon\u0103 (echivalentul zonelor din harta de detaliu Letea \u2013 Sulina, f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul popula\u021bia din Sulina), iar \u00een anul 2023 au fost identifica\u021bi 915 cai. Observa\u021biile actuale au ar\u0103tat c\u0103 popula\u021biile au crescut\u201d,<\/i> notau administratorii rezerva\u021biei.<\/p>\n

Administratorii rezerva\u021biei remarcau, de asemenea, interesul turistic deosebit adus de aceste animale pentru zonele consacrate cu cai \u021binu\u021bi \u00een semis\u0103lb\u0103ticie.<\/p>\n

Caii, folosi\u021bi pe prima cale ferat\u0103 din Banatul Montan<\/h2>\n

De secole, Mun\u021bii Banatului din sud-vestul Rom\u00e2niei au oferit ad\u0103post cailor s\u0103lb\u0103tici\u021bi. Hergheliile libere cutreier\u0103 \u0219i \u00een prezent zona Oravi\u021bei \u0219i Aninei, dou\u0103 localit\u0103\u021bi miniere importante \u00een trecut, unde primele mine de c\u0103rbune \u0219i metalice au fost deschise \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea. <\/p>\n

Caii au fost folosi\u021bi vreme \u00eendelungat\u0103 at\u00e2t \u00een exploat\u0103rile miniere, c\u00e2t \u0219i la transportul c\u0103rbunelui \u0219i minereului. Cea mai veche cale ferat\u0103 func\u021bional\u0103 din Rom\u00e2nia a fost construit\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea \u00eentre Oravi\u021ba \u0219i Anina. Are 33 de kilometri, iar la \u00eenceput, \u00eenainte ca viaductele \u0219i tunelurile sale s\u0103 fie finalizate, pe anumite segmente, caii erau folosi\u021bi la tractarea garniturilor.<\/p>\n

\u201ePentru transportul c\u0103rbunelui de la Anina la Oravi\u021ba s-a construit o cale ferat\u0103 cu trac\u021biune animal\u0103, folosind cai, \u0219i de aceea se numea Pferdenbahn. Caii tr\u0103geau vagoanele \u00eenc\u0103rcate sau goale doar pe por\u021biunile orizontale. \u00centre Anina \u0219i Oravi\u021ba exista o diferen\u021b\u0103 mare de nivel, astfel c\u0103 au fost amenajate trei \u00abc\u0103deri\u00bb \u2013 pante abrupte\u201d,<\/i> ar\u0103ta cercet\u0103torul Dumitru P. Ionescu \u00een lucrarea Construc\u021bia c\u0103ilor ferate din Banat (1988).<\/p>\n

Traseul ini\u021bial al c\u0103ii ferate din Mun\u021bii Semenic <\/a>a fost modificat ulterior, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 1863 a fost finalizat\u0103 calea ferat\u0103 spectaculoas\u0103, cu 20 de kilometri de t\u0103ieri \u00een st\u00e2nc\u0103, 10 viaducte cu o lungime total\u0103 de 843 de metri \u0219i 14 tuneluri, s\u0103pate majoritatea \u00een curb\u0103, \u00eensum\u00e2nd peste doi kilometri. <\/p>\n

De atunci, locomotivele cu abur au luat locul cailor \u00een fruntea vagoanelor. \u00cen minerit, animalele au continuat s\u0103 aib\u0103 un rol important p\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului XX.<\/p>\n

Caii, l\u0103sa\u021bi liberi \u00een p\u0103durile Banatului Montan<\/h2>\n

Cu timpul \u00eens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce localnicii au avut tot mai pu\u021bin nevoie de ei, au preferat s\u0103 \u00eei abandoneze. P\u0103durile traversate de calea ferat\u0103 montan\u0103, paji\u0219tile \u0219i drumurile din zona Oravi\u021bei \u0219i Aninei sunt \u00een continuare cutreierate de cai.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Retezat, cel mai vechi parc na\u021bional din Rom\u00e2nia, are 89 de ani. T\u0103r\u00e2mul fascinant care i-a uimit pe savan\u021bi VIDEO FOTO<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

\n\"Caii<\/picture>\n

Imaginea 1\/4:<\/span>
\n Caii salbatici din Muntii Banatului Foto DRDP Timi\u0219oara jpg<\/p>\n<\/div>\n

\u201eOdat\u0103 cu \u00eenc\u0103lzirea vremii, caii s\u0103lb\u0103tici\u021bi din p\u0103durile de pe DN 57B, Mun\u021bii Aninei, coboar\u0103 la marginea drumului, c\u0103ut\u00e2nd soarele \u0219i vegeta\u021bia proasp\u0103t\u0103. A fost o bucurie s\u0103 \u00eei revedem din nou, la mai bine de un an de la precedenta \u00ab\u00eent\u00e2lnire\u00bb. O tradi\u021bie frumoas\u0103 de prim\u0103var\u0103 care ne aminte\u0219te de libertatea naturii\u201d<\/i>, a informat, \u00een martie, Direc\u021bia Regional\u0103 de Drumuri \u0219i Poduri Timi\u0219oara.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, caii liberi din Mun\u021bii Aninei au fost observa\u021bi de mai multe ori pe \u0219oselele Banatului Montan.<\/p>\n

\u201eCaii s\u0103lb\u0103tici\u021bi de la M\u0103idan, zona Oravi\u021ba, au fost surprin\u0219i pe DN 57B de colegii no\u0219tri de la SDN Caransebe\u0219. Cabalinele provin de la fostele exploat\u0103ri miniere \u0219i forestiere abandonate; \u00een timp s-au \u00eenmul\u021bit pe cale natural\u0103, s-au adaptat condi\u021biilor de mediu \u0219i populeaz\u0103 zona Mun\u021bilor Aninei\u201d,<\/i> ar\u0103ta DRDP Timi\u0219oara, \u00eentr-o alt\u0103 postare, al\u0103turi de imaginile care ilustrau caii s\u0103lb\u0103tici\u021bi.<\/p>\n

\u00cen anii trecu\u021bi, angaja\u021bii DRDP observau c\u0103 animalele ie\u0219eau la drumul na\u021bional mai ales dup\u0103 ce era r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 sarea pentru combaterea poleiului.<\/i><\/p>\n

\u201eDrumarii au f\u0103cut rost de f\u00e2n \u0219i se va amenaja \u0219i o iesle, pentru a putea hr\u0103ni animalele<\/i>\u201d, informa institu\u021bia.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toriile pe calea ferat\u0103 Oravi\u021ba \u2013 Anina \u0219i traseele turistice din Mun\u021bii Aninei \u0219i Semenicului ofer\u0103 \u0219i ele ocazia excursioni\u0219tilor de a vedea cai liberi. Prezen\u021ba cailor s\u0103lb\u0103tici\u021bi era remarcat\u0103 \u00een aceea\u0219i zon\u0103 \u00eenc\u0103 din anii \u201980.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 ce treci de Steierdorf (n.r. Anina) \u0219i la\u0219i \u00een urm\u0103 Sommerfrisch, un deal \u00eenalt, cu c\u00e2teva case singuratice, construite mai \u00eengrijit, \u00een care se odihneau c\u00e2ndva bolnavii de pl\u0103m\u00e2ni ai minelor de la Anina, o vale taie o lume calcaroas\u0103, str\u0103juit\u0103 de p\u0103duri \u00een amestec. Pe marginea drumului, din loc \u00een loc, se v\u0103d caii s\u0103lb\u0103tici\u021bi ciugulind firele s\u0103race, pr\u0103fuite \u0219i brumate ale ierbii. Zeci de cai s\u0103lb\u0103ticesc \u00een p\u0103durile \u00eentinse deasupra vechiului Steierdorf \u0219i se pierd \u00een desi\u0219 p\u00e2n\u0103 departe de Anina, spre Or\u0219ova. De cum se las\u0103 \u00eenserarea, ei coboar\u0103 iar\u0103\u0219i spre marginile \u0219oselelor pe care trec mereu camioanele cu farurile aprinse. Probabil c\u0103 \u0219i caii au descoperit c\u0103 lupii fug de lumin\u0103 \u0219i de ma\u0219ini. Noaptea \u00eei g\u0103se\u0219te pe marginea \u0219oselei, privind cu pleoapele deschise camioanele de mare tonaj care tulbur\u0103 lini\u0219tea p\u0103durii\u201d,<\/i> relata revista Flac\u0103ra, \u00een 1984.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990, c\u00e2nd multe mine din Banatul Montan erau deja \u00eenchise, iar localnicii au \u00eenceput s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 a\u0219ez\u0103rile din jurul lor, caii l\u0103sa\u021bi liberi deveniser\u0103 prezen\u021be obi\u0219nuite pe marginea drumurilor dintre Anina \u0219i Oravi\u021ba.<\/p>\n

\u201eNu sunt cai s\u0103lbatici, ci semis\u0103lb\u0103tici\u021bi, \u00een sensul c\u0103 tr\u0103iesc de foarte mult\u0103 vreme \u00eentr-o stare de libertate total\u0103. Locurile unde pot fi \u00eent\u00e2lni\u021bi sunt: zona Br\u0103detului, Marila, Poiana Iuliei, Crivina. Eu sunt \u00een zon\u0103 din 1983 \u0219i de atunci \u0219tiu ace\u0219ti cai. Sunt destul de mul\u021bi. Se adun\u0103 \u00een turme, ca s\u0103 zic a\u0219a, de c\u00e2te 20 de exemplare. \u00cen p\u0103dure m\u0103n\u00e2nc\u0103, \u00een p\u0103dure dorm. Iarna se adun\u0103 to\u021bi la un loc, a\u0219a se ap\u0103r\u0103 mai bine de lupi. Problema cu ace\u0219ti cai este c\u0103 nu te po\u021bi apropia de ei, nu se pot prinde. Se a\u0219az\u0103 cu capetele unul l\u00e2ng\u0103 altul \u0219i dau cu picioarele din spate. Au \u00eencercat p\u0103durarii no\u0219tri s\u0103-i prind\u0103, au f\u0103cut un fel de \u021barc, \u00een Poiana B\u0103t\u0103tura, dar f\u0103r\u0103 folos. Singura solu\u021bie, pe care o v\u0103d eu, este s\u0103-i \u00eempu\u0219ti cu tranchilizante \u0219i s\u0103-i duci undeva, s\u0103 anun\u021bi popula\u021bia din zon\u0103 s\u0103 vin\u0103 s\u0103-i ia. Nu pot fi \u00eempu\u0219ca\u021bi cu glon\u021b, poate vine cineva s\u0103-i revendice \u0219i trebuie s\u0103-i dai banii. Se g\u0103sesc \u0219i dintre ace\u0219tia\u201d<\/i>, relata \u00een 1999 D\u0103nil\u0103 \u0218uta, \u0219eful Ocolului Silvic din Anina.<\/p>\n

Ostrovul cailor s\u0103lb\u0103tici\u021bi<\/h2>\n

La sud de Oravi\u021ba, o insul\u0103 de pe Dun\u0103re ad\u0103poste\u0219te una dintre marile herghelii de cai s\u0103lb\u0103tici\u021bi. Ostrovul de la Moldova Veche ocup\u0103 o suprafa\u021b\u0103 de aproape 350 de hectare, cu un sol nisipos, acoperit de p\u00e2lcuri de p\u0103dure de r\u0103chit\u0103 alb\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de o \u00eentins\u0103 zon\u0103 ml\u0103\u0219tinoas\u0103.<\/p>\n

Ostrovul a fost declarat rezerva\u021bie natural\u0103, datorit\u0103 biodiversit\u0103\u021bii sale bogate. Aici tr\u0103iesc peste 100 de cai s\u0103lb\u0103tici\u021bi, proveni\u021bi din hergheliile care erau aduse aici de s\u00e2rbi \u0219i rom\u00e2ni la p\u0103scut. Dup\u0103 1990, insula a fost tot mai pu\u021bin frecventat\u0103, transportul cu bacul de pe malurile s\u00e2rbesc \u0219i rom\u00e2nesc fiind abandonat, iar caii r\u0103ma\u0219i aici au luat-o \u00een st\u0103p\u00e2nire, nefiind amenin\u021ba\u021bi de niciun pr\u0103d\u0103tor natural.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Retezatul, muntele \u00een care ur\u0219ii se simt ca acas\u0103, dar evit\u0103 omul. \u201eAici sunt \u00eenc\u0103 s\u0103lbatici\u201d VIDEO<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Rom\u00e2nii \u0219i caii, o istorie milenar\u0103<\/h2>\n

Oamenii care au tr\u0103it pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei au avut o rela\u021bie special\u0103 cu caii din cele mai vechi timpuri. \u00cen unele credin\u021be, triburile antice i-au privit ca personific\u0103ri ale unor zeit\u0103\u021bi, iar descoperirile arheologice atest\u0103 at\u00e2t prezen\u021ba cailor de mii de ani pe teritoriul Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u0219i felul \u00een care oamenii \u00eei priveau. Una dintre aceste descoperiri, f\u0103cut\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201970, la Cugir, \u00een Mun\u021bii Sebe\u0219ului, oferea detalii despre un morm\u00e2nt princiar, unde, al\u0103turi de r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele defunctului, au fost identificate \u0219i cele ale cailor s\u0103i.<\/p>\n

\u201ePe un rug uria\u0219 se afla un car ritual \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele calcinate a trei cai \u0219i a unui b\u0103rbat. Deasupra gr\u0103mezii cu oase \u0219i obiecte de metal, apar\u021bin\u00e2nd defunctului, a fost a\u0219ezat un vas mare de bronz, lucrat splendid, cu m\u00e2nere \u00een form\u0103 de capete de leb\u0103d\u0103. L\u00e2ng\u0103 acest vas de bronz a fost a\u0219ezat \u00eenc\u0103 unul de mici dimensiuni, dar lucrat cu m\u00e2na. Peste toate acestea a fost plasat\u0103 fructiera \u0219i bolovanul care a zdrobit-o, distrug\u00e2nd-o probabil \u00een mod ritualic. Pe suprafa\u021ba rugului \u0219i mai ales \u00een gr\u0103mada central\u0103 s-au descoperit numeroase oase calcinate (umane \u0219i de animale), o mare cantitate de cenu\u0219\u0103, c\u0103rbuni, pu\u021bine fragmente ceramice \u0219i foarte multe piese de fier, bronz, argint \u0219i aur\u201d,<\/i> informa arheologul Ion Hora\u021biu Cri\u0219an,<\/a> care a cercetat timp de peste patru decenii a\u0219ez\u0103rile dacice. Potrivit istoricului, r\u0103zboinicul \u00eenmorm\u00e2ntat cu onoruri a tr\u0103it cel mai probabil \u00een secolul I \u00ee.Hr.<\/p>\n

\u00cen Evul Mediu, caii au devenit esen\u021biali \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor. Cavaleria avea un rol important \u00een lupte, iar caii erau folosi\u021bi pentru transport, comunicare sau ca animale de povar\u0103. Uneori, prezen\u021ba lor \u00een gospod\u0103rii indica \u0219i un statut social ridicat al celor care \u00eei de\u021bineau. \u00cen acela\u0219i timp, caii au continuat s\u0103 fie prezen\u021be importante \u00een mitologia \u0219i folclorul rom\u00e2nesc. \u00cen tradi\u021bia popular\u0103, erau considera\u021bi animale \u201ecurate\u201d, care protejau oamenii \u0219i puteau alunga spiritele rele. Sunt aminti\u021bi \u00een s\u0103rb\u0103tori precum S\u00e2ntoader sau \u00een ritualuri religioase arhaice, legate de agricultur\u0103 ori de \u00eenmorm\u00e2ntare.<\/p>\n

\u00cen secolul XX, importan\u021ba cailor \u00een comunit\u0103\u021bile rurale \u2013 \u00een agricultur\u0103, transporturi, minerit sau \u00een ac\u021biuni militare \u2013 s-a redus treptat, iar num\u0103rul cailor \u0219i al cresc\u0103torilor lor a sc\u0103zut. Totu\u0219i, Rom\u00e2nia a r\u0103mas una dintre \u021b\u0103rile europene cu cei mai mul\u021bi cai, aproximativ 400.000, potrivit unor estim\u0103ri prezentate \u00een 2021 de FAO (Organiza\u021bia pentru Alimenta\u021bie \u0219i Agricultur\u0103 a Na\u021biunilor Unite).<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mii de cai s\u0103lb\u0103tici\u021bi cutreier\u0103 unele \u021binuturi montane din Rom\u00e2nia \u0219i Delta Dun\u0103rii. Hergheliile libere s-au format dup\u0103 ce animalele abandonate de oameni s-au adaptat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":12565,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-12564","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12564","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12564"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12564\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12565"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12564"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12564"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12564"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}