{"id":12391,"date":"2026-03-29T06:55:21","date_gmt":"2026-03-29T06:55:21","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/29\/descoperirea-romancei-de-la-cambridge-care-schimba-politica-minoritatile-galagioase-determina-deciziile-politicienilor\/"},"modified":"2026-03-29T06:55:21","modified_gmt":"2026-03-29T06:55:21","slug":"descoperirea-romancei-de-la-cambridge-care-schimba-politica-minoritatile-galagioase-determina-deciziile-politicienilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/29\/descoperirea-romancei-de-la-cambridge-care-schimba-politica-minoritatile-galagioase-determina-deciziile-politicienilor\/","title":{"rendered":"Descoperirea rom\u00e2ncei de la Cambridge care schimb\u0103 politica: \u201eminorit\u0103\u021bile g\u0103l\u0103gioase determin\u0103 deciziile politicienilor\u201c"},"content":{"rendered":"
\n

O cercet\u0103toare rom\u00e2n\u0103 de la Cambridge a demonstrat printr-un studiu c\u0103 politicienii din Marea Britanie \u0219i din Uniunea European\u0103 subestimeaz\u0103 sistematic ce vrea majoritatea \u0219i se las\u0103 condu\u0219i de o minoritate zgomotoas\u0103 \u2013 cercetarea ei a ajuns \u00een Parlamentul britanic.<\/p>\n

\"Lisa-Maria<\/picture>\n

Lisa-Maria T\u0103nase \u0219i-a f\u0103cut doctoratul la Cambridge. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103 <\/p>\n<\/div>\n

Lisa-Maria T\u0103nase (28 de ani) este o cercet\u0103toare rom\u00e2n\u0103 afiliat\u0103 University of Cambridge, unde \u0219i-a sus\u021binut doctoratul \u00een psihologie politic\u0103. Studiul ei a fost citat \u00een Parlamentul Regatului Unit \u0219i preluat de publica\u021bii precum \u201eThe Guardian\u201c, devenind un exemplu rar de cercetare academic\u0103 cu impact direct asupra dezbaterilor politice la nivel \u00eenalt.<\/p>\n

N\u0103scut\u0103 \u00een Casablanca, educat\u0103 la un liceu francez, apoi la University College London \u2013 unde a urmat licen\u021ba \u00een \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Neuropsihologie Cognitiv\u0103 \u0219i masteratul \u00een \u0218tiin\u021be Cognitive \u0219i Decizionale \u2013, Lisa-Maria T\u0103nase \u0219i-a construit traseul academic la Cambridge, unde a lucrat la Centrul Winton pentru Comunicarea Riscului \u0219i Eviden\u021bei \u00eenainte de doctorat, completat \u0219i de c\u00e2teva cursuri la universit\u0103\u021bi de top precum Stanford \u0219i London School of Economics.<\/p>\n

\u00centr-un interviu pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c, cercet\u0103toarea vorbe\u0219te despre cum politicienii subestimeaz\u0103 sistematic sprijinul public pentru politicile climatice, confund\u00e2nd opinia majorit\u0103\u021bii cu cea a unei minorit\u0103\u021bi vocale amplificat\u0103 de social media, despre mecanismul spiralei t\u0103cerii \u0219i despre felul \u00een care percep\u021bia eronat\u0103 a opiniei publice blocheaz\u0103 decizii politice importante. De asemenea, T\u0103nase explic\u0103 de ce acceptarea unei politici depinde mai pu\u021bin de c\u00e2t cost\u0103 \u0219i mai mult de c\u00e2t de corect este perceput\u0103 distribuirea poverii, \u0219i de ce at\u00e2t cet\u0103\u021benii, c\u00e2t \u0219i politicienii tind s\u0103 supraestimeze polarizarea dintre grupuri.<\/p>\n

\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c: Cum v-a venit ideea realiz\u0103rii tezei de doctorat care a ajuns s\u0103 fie dezb\u0103tut\u0103 \u00een Parlamentul britanic?<\/b><\/p>\n

Dac\u0103 ne g\u00e2ndim la democra\u021bii \u00een sens mai larg, una dintre cele mai importante probleme este pierderea generalizat\u0103 a \u00eencrederii \u00een guverne. Datele furnizate de organiza\u021bii precum OECD \u0219i Pew Research Center arat\u0103 c\u0103, la nivel global, o majoritate a cet\u0103\u021benilor consider\u0103 c\u0103 reprezentan\u021bii ale\u0219i nu \u021bin cont de opiniile oamenilor obi\u0219nui\u021bi. Aceast\u0103 percep\u021bie este deosebit de \u00eengrijor\u0103toare deoarece este unul dintre cei mai puternici factori care influen\u021beaz\u0103 \u00eencrederea \u00een guvern. De aceea, este esen\u021bial s\u0103 \u00eei ajut\u0103m pe politicieni s\u0103 demonstreze acurate\u021be \u00een \u00een\u021belegerea acestor opinii. \u0218tim c\u0103 mediul informa\u021bional actual este marcat de mult\u0103 dezinformare, \u0219tiri senza\u021bionaliste, fapte distorsionate pe re\u021belele sociale \u0219i c\u0103, de multe ori, ajungem s\u0103 auzim mai ales vocile cele mai extreme \u0219i mai zgomotoase. De exemplu, exist\u0103 dovezi solide, validate \u0219i replicate \u00een numeroase studii, care arat\u0103 c\u0103 \u0219tirile false se r\u0103sp\u00e2ndesc online mai rapid dec\u00e2t cele reale. \u00cen acest context informa\u021bional dificil, a avea o \u00een\u021belegere corect\u0103 a ceea ce \u00ee\u0219i dore\u0219te cu adev\u0103rat majoritatea, \u0219i nu doar o minoritate vocal\u0103, devine extrem de dificil. Tocmai de aceea am dorit s\u0103 testez c\u00e2t de exact\u0103 este percep\u021bia politicienilor asupra opiniei publice \u0219i, mai important, cum poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 aceast\u0103 acurate\u021be.<\/p>\n

Cum a\u021bi interac\u021bionat cu politicienii? Cu ce percep\u021bie despre ace\u0219tia a\u021bi r\u0103mas dup\u0103 realizarea cercet\u0103rii? <\/b><\/p>\n

Experien\u021ba mea a fost c\u0103 politicienii au fost foarte deschi\u0219i la reflec\u021bie \u0219i sincer interesa\u021bi de modalit\u0103\u021bi constructive prin care s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 \u00een\u021belegerea preferin\u021belor publicului, deoarece au \u00een\u021beles clar c\u0103 cercetarea mea nu a fost conceput\u0103 pentru a promova vreo politic\u0103 anume. Scopul nu a fost s\u0103 le spun ce politici climatice ar trebui s\u0103 sus\u021bin\u0103 sau s\u0103 \u00eei influen\u021bez \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u021bie. De fapt, cercetarea mea arat\u0103 acelea\u0219i tipare de percep\u021bie eronat\u0103 de-a lungul \u00eentregului spectru politic, indiferent de partid, \u0219i at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul politicienilor care sus\u021bin personal o politic\u0103, c\u00e2t \u0219i al celor care o contest\u0103. Cercetarea mea a fost primit\u0103 pozitiv de politicieni at\u00e2t din partide de dreapta, c\u00e2t \u0219i de st\u00e2nga, la fel de bine la nivel local, na\u021bional \u0219i european. Problema central\u0103 este dificultatea de a accesa date precise despre preferin\u021bele reale ale publicului. Obiectivul meu a fost pur \u0219i simplu s\u0103 ajut politicienii s\u0103 aib\u0103 acces la informa\u021bii mai corecte \u0219i s\u0103 fie mai pu\u021bin influen\u021ba\u021bi de semnalele distorsionate ale unei opinii publice \u201ezgomotoase\u201c, dar nereprezentative.<\/p>\n

\"Lisa-Maria<\/picture>\n

Lisa-Maria T\u0103nase a fost chemat\u0103 \u00een Parlamentul Marii Britanii. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

C\u00e2nd ale\u0219ii ascult\u0103 vocile gre\u0219ite<\/h2>\n

De ce crede\u021bi c\u0103 lucrarea dumneavoastr\u0103 de doctorat a ajuns s\u0103 fie dezb\u0103tut\u0103 \u00een Camera Comunelor?<\/b><\/p>\n

Studiul meu a fost prezentat \u00eentr-un articol amplu publicat de \u201eThe Guardian\u201c, articol care a fost citit \u0219i apreciat ca fiind pertinent de c\u0103tre ministrul Energiei din Marea Britanie. Ministrul de Stat a discutat public cercetarea mea \u00een fa\u021ba altor membri ai Parlamentului, \u00een Camera Comunelor, iar ulterior am fost invitat\u0103 s\u0103 prezint rezultatele \u00een cadrul a dou\u0103 grupuri parlamentare (All-Party Parliamentary Groups). Aceste grupuri reunesc parlamentari din partide diferite, ceea ce arat\u0103 c\u0103 cercetarea a fost primit\u0103 pozitiv at\u00e2t de st\u00e2nga, c\u00e2t \u0219i de dreapta, tocmai pentru c\u0103 nu urm\u0103re\u0219te promovarea unei agende politice. Exist\u0103 un corp amplu de cercet\u0103ri, realizate \u00een numeroase \u021b\u0103ri, care arat\u0103 c\u0103 publicul larg interpreteaz\u0103 frecvent gre\u0219it opinia majoritar\u0103, confund\u00e2nd opiniile unei minorit\u0103\u021bi vocale cu cele ale majorit\u0103\u021bii. Acest lucru poate descuraja exprimarea opiniilor \u0219i poate face ca norme sociale d\u0103un\u0103toare s\u0103 par\u0103 \u201enormale\u201c, de\u0219i, \u00een realitate, majoritatea oamenilor g\u00e2ndesc diferit. Fenomenul este documentat de decenii \u00een cercetare. Ceea ce a fost mai pu\u021bin studiat p\u00e2n\u0103 recent este faptul c\u0103 aceste tipare apar \u0219i \u00een r\u00e2ndul politicienilor. Cred c\u0103 tocmai aceast\u0103 convergen\u021b\u0103, aceea\u0219i tendin\u021b\u0103 observat\u0103 at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul publicului, c\u00e2t \u0219i al politicienilor, \u00een mai multe \u021b\u0103ri, a contribuit la vizibilitatea \u0219i credibilitatea cercet\u0103rii mele.<\/p>\n

Care este \u0219i cum a\u021bi ajuns la concluzia tezei?<\/b><\/p>\n

\u00cen cadrul doctoratului meu la Universitatea Cambridge am coordonat primul experiment realizat cu 100 de membri ai actualului Parlament britanic \u0219i peste 600 de politicieni europeni, \u00een care am testat c\u00e2t de corect percep ace\u0219tia nivelul de sus\u021binere public\u0103 pentru politicile climatice, cu sprijinul co-autorilor mei Profesor Lucia Reisch, Dr. Lee de-Wit, Dr. Malte Dewies. Am comparat estim\u0103rile politicienilor privind procentul de sus\u021binere public\u0103 cu un reper foarte solid, furnizat de datele de sondaj Ipsos. Rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 politicienii subestimeaz\u0103 \u00een mod sistematic nivelul de sprijin public \u0219i, \u00een multe cazuri, confund\u0103 sus\u021binerea majoritar\u0103 cu una minoritar\u0103. Aceast\u0103 discrepan\u021b\u0103 de percep\u021bie are consecin\u021be reale: chiar \u0219i politicienii care sus\u021bineau personal o politic\u0103 au declarat, \u00een studiul nostru, c\u0103 erau mai pu\u021bin dispu\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 public sau s\u0103 voteze \u00een favoarea acesteia atunci c\u00e2nd credeau c\u0103 sprijinul public este sc\u0103zut. Prin urmare, a devenit evident\u0103 necesitatea de a corecta aceste erori de percep\u021bie.<\/p>\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 crede\u021bi c\u0103 oamenii sus\u021bin politicile climatice \u00een sondaje, vot\u00e2nd pentru ceea ce cred c\u0103 este cauza cea mai bun\u0103 \u0219i \u00een ce m\u0103sur\u0103 vor fi de acord cu aceste politici c\u00e2nd chiar vor trebui s\u0103 scoat\u0103 bani din buzunar pentru a sus\u021bine acele politici?<\/b><\/p>\n

Costul \u0219i inconvenientele asociate politicilor sunt, desigur, factori importan\u021bi. \u00cens\u0103 cercetarea noastr\u0103, al\u0103turi de studiile realizate de al\u021bi autori, arat\u0103 c\u0103 at\u00e2t politicienii, c\u00e2t \u0219i publicul tind s\u0103 subestimeze disponibilitatea real\u0103 a oamenilor de a accepta \u0219i de a sus\u021bine anumite costuri asociate politicilor pe care le consider\u0103 necesare. Cel mai important factor care influen\u021beaz\u0103 acceptarea unei politici este dac\u0103 aceasta este perceput\u0103 ca fiind corect\u0103 sau dac\u0103 povara costurilor este plasat\u0103 inechitabil pe un anumit segment al popula\u021biei, \u00een loc s\u0103 fie distribuit\u0103 echitabil. Aceast\u0103 nuan\u021b\u0103 este esen\u021bial\u0103 atunci c\u00e2nd sunt concepute politici publice.<\/p>\n

\"Lucrarea<\/picture>\n

Lucrarea Lisei-Maria a fost dezb\u0103tut\u0103 \u00een Parlamentul Marii Britanii. FOTO: Unsplash<\/p>\n<\/div>\n

\t\t\t<\/span>
\n Mihai Bica, primul rom\u00e2n absolvent de Medicin\u0103 la Cambridge:\u00a0\u201eFondurile pu\u0163ine
\n\u015fi manageriate prost creeaz\u0103 o loterie nefast\u0103 pentru pacientul rom\u00e2n\u201c<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Vocile care se aud nu sunt neap\u0103rat cele mai multe<\/h2>\n

Care sunt principalele \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte pe care politicienii, dar \u0219i noi, ca cet\u0103\u021beni, le putem extrage din cercetarea dumneavoastr\u0103?<\/b><\/p>\n

Cred c\u0103, \u00een calitate de cet\u0103\u021beni, putem face multe dintre lucrurile pe care politicienii au fost \u00eencuraja\u021bi s\u0103 le fac\u0103 \u00eentr-una dintre interven\u021biile din studiul meu, interven\u021bie care s-a dovedit eficient\u0103. Mai exact, s\u0103 reflect\u0103m mai critic asupra poten\u021bialelor distorsiuni din mediul nostru informa\u021bional. Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2t de echilibrate \u0219i de fiabile sunt, de fapt, sursele media pe care le consum\u0103m, dar \u0219i dac\u0103 nu cumva ne baz\u0103m prea mult pe opiniile prietenilor \u0219i ale cercului nostru social imediat pentru a evalua starea de spirit a popula\u021biei \u00een ansamblu. De multe ori presupunem c\u0103 opiniile celor din jurul nostru reflect\u0103 opinia majorit\u0103\u021bii, ceea ce nu este neap\u0103rat adev\u0103rat. Mai general, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fim pruden\u021bi \u00een privin\u021ba semnalelor de opinie public\u0103 \u00een care avem \u00eencredere. Ar trebui s\u0103 fim aten\u021bi s\u0103 nu ne baz\u0103m exclusiv pe vocile cele mai zgomotoase sau mai furioase. <\/p>\n

Care crede\u021bi c\u0103 sunt resorturile care \u00eei determin\u0103 pe politicieni s\u0103 voteze pentru anumite politici publice? Crede\u021bi c\u0103 \u00een Marea Britanie sunt diferen\u021be fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia \u00een ceea ce prive\u0219te aceste resorturi?<\/b><\/p>\n

\u00cen practic\u0103, foarte rar un singur principiu domin\u0103 decizia politic\u0103. De cele mai multe ori, politicienii navigheaz\u0103 o combina\u021bie de principii aflate adesea \u00een tensiune: loialitatea fa\u021b\u0103 de partid, reprezentarea opiniei publice \u0219i propria judecat\u0103. Acest lucru reiese clar \u0219i din studiul meu, unde politicieni care sus\u021bineau personal o politic\u0103 au raportat c\u0103 erau mai pu\u021bin dispu\u0219i s\u0103 o promoveze atunci c\u00e2nd credeau c\u0103 publicul este \u00eempotriv\u0103. De\u0219i pentru Rom\u00e2nia nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 date experimentale, este foarte probabil ca mecanisme similare s\u0103 fie prezente \u0219i aici.<\/p>\n

Brexit, un divor\u021b pe care nimeni nu \u0219i-l mai dore\u0219te<\/h2>\n

Ce ne determin\u0103 pe noi, ca cet\u0103\u021beni, s\u0103 lu\u0103m atitudine \u00een privin\u021ba unei probleme dezb\u0103tute \u00een societate?<\/b><\/p>\n

La un nivel fundamental, oamenii pornesc de la valori morale diferite: aceea\u0219i politic\u0103 poate fi perceput\u0103 de o persoan\u0103 ca necesar\u0103 pentru echitate \u0219i justi\u021bie, iar de alta ca o \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u021bii individuale. Acest tip de divergen\u021b\u0103 apare frecvent \u00een dezbateri polarizante, de la imigra\u021bie \u0219i politici economice p\u00e2n\u0103 la alte teme sensibile. Un alt factor important este partizanatul politic. Unii cet\u0103\u021beni \u00ee\u0219i formeaz\u0103 pozi\u021biile pornind de la pozi\u021bia partidului cu care se identific\u0103, mai ales atunci c\u00e2nd nu se simt siguri pe propria \u00een\u021belegere a subiectului. Acest mecanism poate func\u021biona ca o scurt\u0103tur\u0103 util\u0103, dar poate genera \u0219i distorsion\u0103ri sistematice, prin care politicile sunt evaluate pozitiv sau negativ \u00een func\u021bie de cine le propune, nu de con\u021binutul lor. \u00cen plus, cercet\u0103rile din psihologie arat\u0103 c\u0103 oamenii sunt puternic motiva\u021bi s\u0103 se alinieze normelor percepute ale grupului din care fac parte. Opiniile considerate dominante \u00een interiorul propriului grup au o influen\u021b\u0103 mult mai mare asupra comportamentului dec\u00e2t semnalele venite din afara grupului. Tocmai de aceea este problematic faptul c\u0103 at\u00e2t cet\u0103\u021benii, c\u00e2t \u0219i politicienii tind s\u0103 interpreteze gre\u0219it aceste norme sociale \u0219i s\u0103 supraestimeze gradul de polarizare dintre grupuri \u0219i partide, a\u0219a cum arat\u0103 \u0219i rezultatele studiului nostru. <\/p>\n

Explica\u021bi-ne fenomenul de spiral\u0103 a t\u0103cerii.<\/b><\/p>\n

Spirala t\u0103cerii descrie o situa\u021bie \u00een care oamenii aleg s\u0103 nu \u00ee\u0219i exprime public opinia nu pentru c\u0103 nu o au sau nu cred \u00een ea, ci pentru c\u0103 percep gre\u0219it c\u0103 sunt \u00een minoritate. Oamenii sunt, \u00een mod natural, sensibili la semnalele sociale \u0219i tind s\u0103 evite situa\u021biile \u00een care risc\u0103 s\u0103 fie izola\u021bi sau critica\u021bi. Atunci c\u00e2nd cred c\u0103 opinia lor este nepopular\u0103, prefer\u0103 s\u0103 tac\u0103, ceea ce face ca acea opinie s\u0103 par\u0103 \u0219i mai rar\u0103 dec\u00e2t este \u00een realitate. Un exemplu foarte intuitiv este cel dintr-o sal\u0103 de clas\u0103. Profesorul explic\u0103 ceva ce nu ai \u00een\u021beles pe deplin \u0219i ai vrea s\u0103 pui o \u00eentrebare. Dar, pentru c\u0103 nimeni altcineva nu \u00eentreab\u0103 nimic, ajungi s\u0103 crezi c\u0103 e\u0219ti singurul care nu a \u00een\u021beles, a\u0219a c\u0103 nu \u00eentrebi nimic. Ceea ce nu \u00ee\u021bi dai seama este c\u0103, de multe ori, to\u021bi ceilal\u021bi din sal\u0103 g\u00e2ndesc exact acela\u0219i lucru, \u00een t\u0103cere. Acest paradox social neproductiv, \u00een care oamenii \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 opiniile pentru ei deoarece presupun, \u00een mod eronat, c\u0103 sunt nepopulare, este documentat de zeci de ani \u00een numeroase domenii, de la egalitatea de gen \u0219i comportamente legate de s\u0103n\u0103tate, p\u00e2n\u0103 la normalizarea bullyingului \u00een mediul universitar.<\/p>\n

Rela\u021bia dintre majoritatea silen\u021bioas\u0103 \u0219i minoritatea vocal\u0103 afecteaz\u0103 odat\u0103 cu social media \u0219i cu campaniile de manipulare \u00eentreaga via\u021b\u0103 politic\u0103. Vede\u021bi o solu\u021bie pentru ca deciziile oamenilor politici s\u0103 nu mai fie influen\u021bate de minorit\u0103\u021bile vocale?<\/b><\/p>\n

Influen\u021ba minorit\u0103\u021bilor vocale este amplificat\u0103 de social media \u0219i de campaniile de manipulare, \u00eens\u0103 exist\u0103 solu\u021bii concrete pentru a reduce acest efect. Un exemplu este chiar invita\u021bia pe care am primit-o s\u0103 vorbesc \u00een Parlamentul britanic, \u00een cadrul unui eveniment organizat pentru parlamentari, axat pe combaterea influen\u021bei dispropor\u021bionate a grupurilor de interese \u0219i a activit\u0103\u021bilor de lobby care pot distorsiona percep\u021bia liderilor asupra a ceea ce \u00ee\u0219i dore\u0219te cu adev\u0103rat publicul pe care \u00eel reprezint\u0103. Astfel de ini\u021biative la nivel de politici publice sunt esen\u021biale. \u00cen paralel, \u0219i mediul media joac\u0103 un rol crucial. Sunt necesare eforturi legislative mai clare pentru a semnala \u00een mod sistematic tacticile politice poten\u021bial \u00een\u0219el\u0103toare. De exemplu, obligativitatea de a dezv\u0103lui sursa \u0219i identitatea creatorilor reclamelor politice difuzate pe re\u021belele sociale ar putea ajuta la evaluarea credibilit\u0103\u021bii \u0219i impar\u021bialit\u0103\u021bii acestora \u0219i la limitarea influen\u021bei mesajelor manipulative.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Prima rom\u00e2nc\u0103 aleas\u0103 consilier jude\u0163ean \u00een Marea Britanie. \u201eG\u00e2ndesc \u00een englez\u0103. Nu m\u0103 v\u0103d \u00eentorc\u00e2ndu-m\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201c<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Ce a r\u0103mas dup\u0103 Brexit <\/h2>\n

Istoria Marii Britanii \u0219i cea a UE au fost masiv modificate de referendumul pentru Brexit. Cum crede\u021bi c\u0103 s-a ajuns ca oamenii s\u0103 voteze \u201eleave EU\u201c? Cum crede\u021bi c\u0103 ar vota acum?<\/b><\/p>\n

Campania referendumului a avut loc \u00eentr-un context informa\u021bional foarte polarizat, \u00een care mesaje simplificate, emo\u021bionale sau chiar \u00een\u0219el\u0103toare au circulat mult mai rapid \u0219i mai vizibil dec\u00e2t explica\u021biile nuan\u021bate privind costurile \u0219i beneficiile apartenen\u021bei la UE. \u00cen 2025, doar 11% din britanici consider\u0103 c\u0103 Brexitul a fost un succes, dup\u0103 YouGov, lider mondial \u00een domeniul sondajelor de opinie. \u00cen plus, \u00een r\u00e2ndul celor mai tineri britanici, care nu au avut drept de vot la referendumul din 2016, exist\u0103 foarte pu\u021bin\u0103 convingere c\u0103 decizia a fost una corect\u0103. Trei sferturi dintre tinerii cu v\u00e2rste \u00eentre 18 \u0219i 24 de ani (75%) consider\u0103 c\u0103 Marea Britanie a gre\u0219it vot\u00e2nd pentru ie\u0219irea din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2015, Channel 4 difuza documentarul \u201eVin rom\u00e2nii\u201c, avertiz\u00e2nd asupra unui fenomen cu poten\u021bial destabilizator. Cum sunt acum privi\u021bi rom\u00e2nii \u00een Anglia? \u00cen mediul academic, cum sunte\u021bi perceput\u0103? <\/b><\/p>\n

Percep\u021bia mea este c\u0103, \u00een orice \u021bar\u0103, exist\u0103 \u00eentotdeauna o minoritate de persoane care au vederi stereotipice sau discriminatorii fa\u021b\u0103 de alte na\u021bionalit\u0103\u021bi. Acest lucru nu este specific Marii Britanii \u0219i poate fi \u00eent\u00e2lnit la fel de bine \u00een Fran\u021ba, Italia sau \u00een alte state. Realitatea este \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een marea majoritate, talentul interna\u021bional este foarte bine primit \u00een Regatul Unit. De exemplu, aproape jum\u0103tate dintre angaja\u021bii din Londra sunt n\u0103scu\u021bi \u00een afara Marii Britanii, contribuind semnificativ la inova\u021bie \u00een domenii precum finan\u021bele, tehnologia sau serviciile. Experien\u021ba mea, \u00een cei zece ani petrecu\u021bi \u00een Marea Britanie, a fost constant pozitiv\u0103. Nu m-am confruntat cu discriminare, iar men\u021bionarea na\u021bionalit\u0103\u021bii mele a fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 nu doar cu comentarii apreciative despre Rom\u00e2nia, ci \u0219i cu referin\u021be la reputa\u021bia foarte bun\u0103 a studen\u021bilor \u0219i angaja\u021bilor rom\u00e2ni, cunoscu\u021bi pentru formarea lor \u0219tiin\u021bific\u0103 solid\u0103 \u0219i competen\u021bele tehnice ridicate. \u00cen mediul academic, dar \u0219i \u00een sectoarele tech \u0219i financiar englez, exist\u0103 numero\u0219i rom\u00e2ni foarte respecta\u021bi afla\u021bi \u00een pozi\u021bii senioriale. Chiar \u0219i \u00een cadrul laboratorului meu de cercetare \u00een psihologie politic\u0103, am fost doi cercet\u0103tori rom\u00e2ni. Faptul c\u0103, \u00een calitate de t\u00e2n\u0103r\u0103 cercet\u0103toare rom\u00e2n\u0103, stabilit\u0103 de doar un deceniu \u00een Marea Britanie, am fost invitat\u0103 \u00een mod repetat s\u0103 colaborez \u0219i s\u0103 discut cu oficiali guvernamentali de rang \u00eenalt este un alt indiciu c\u0103, \u00een aceste cercuri, accentul cade \u00een primul r\u00e2nd pe contribu\u021bia profesional\u0103 \u0219i pe idei, nu pe originea na\u021bional\u0103.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O cercet\u0103toare rom\u00e2n\u0103 de la Cambridge a demonstrat printr-un studiu c\u0103 politicienii din Marea Britanie \u0219i din Uniunea European\u0103 subestimeaz\u0103 sistematic ce vrea majoritatea \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":12392,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-12391","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12391","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12391"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12391\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12392"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12391"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12391"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12391"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}