{"id":12250,"date":"2026-03-24T05:56:41","date_gmt":"2026-03-24T05:56:41","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/24\/viata-in-satele-uitate-din-muntii-zarandului-intreg-tinutul-era-cutreierat-de-cete-de-haiduci\/"},"modified":"2026-03-24T05:56:41","modified_gmt":"2026-03-24T05:56:41","slug":"viata-in-satele-uitate-din-muntii-zarandului-intreg-tinutul-era-cutreierat-de-cete-de-haiduci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/24\/viata-in-satele-uitate-din-muntii-zarandului-intreg-tinutul-era-cutreierat-de-cete-de-haiduci\/","title":{"rendered":"Via\u021ba \u00een satele uitate din Mun\u021bii Zarandului. \u201e\u00centreg \u021binutul era cutreierat de cete de haiduci\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

O mul\u021bime de sate din Mun\u021bii Zarandului ofer\u0103 un peisaj straniu. Majoritatea caselor lor nu mai sunt locuite permanent, fostele \u0219coli sunt \u00eenchise \u0219i ruinate, iar bisericile au r\u0103mas treptat f\u0103r\u0103 credincio\u0219i, localnicii put\u00e2nd fi num\u0103ra\u021bi pe degete.<\/p>\n

\"Cre\u0219terea<\/picture>\n

Cre\u0219terea animalelor a r\u0103mas ocupa\u021bia tradi\u021bional\u0103 a localnicilor. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

\u201eSlujb\u0103 a mai fost aici, la biseric\u0103, prin august, anul trecut, iar \u00een rest biserica a stat \u00eenchis\u0103\u201d, <\/i>\u00ee\u0219i aminte\u0219te Zian, un localnic din satul Alm\u0103\u0219el, din Hunedoara, privind spre biserica de lemn a a\u0219ez\u0103rii. Alm\u0103\u0219el, un sat izolat din Hunedoara, este una dintre localit\u0103\u021bile r\u0103mase aproape pustii din Mun\u021bii Zarandului, contura\u021bi \u00een vestul Rom\u00e2niei \u00eentre Valea Mure\u0219ului \u0219i Valea Cri\u0219ului Alb.<\/p>\n

Satul aproape pustiu, animat de o st\u00e2n\u0103<\/h2>\n

\u00cen satul Alm\u0103\u0219el din Hunedoara au mai r\u0103mas vreo trei-patru oameni, poveste\u0219te Zian, un fost muncitor din combinatul siderurgic din Hunedoara, retras aici, \u00een locul ascuns la cap\u0103tul unui drum forestier care desparte jude\u021bele Hunedoara \u0219i Arad.<\/p>\n

\u201eP\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd au fost cinci, dar cel mai v\u00e2rstnic dintre noi, Iosif, ajuns la aproape 90 de ani, a fost luat de familie \u0219i st\u0103 acum la Cerbia, \u00een apropiere. Cre\u0219tea oi \u0219i o vac\u0103 \u0219i avea grij\u0103 de biseric\u0103, dar nu a mai putut, la v\u00e2rsta lui, s\u0103 se ocupe de animale\u201d<\/i>, spune Zian.<\/p>\n

O st\u00e2n\u0103 de oi \u0219i capre anim\u0103 \u00eens\u0103 localitatea izolat\u0103 din Mun\u021bii Zarandului, iar cei care au grij\u0103 de animale sunt tineri \u0219i mai \u00eencrez\u0103tori \u00een via\u021ba tr\u0103it\u0103 \u00eentr-un astfel de loc. <\/p>\n

\u201eDup\u0103 ce am terminat liceul, m-am ocupat de cre\u0219terea animalelor. Acum am 28 de ani \u0219i m\u0103 ocup \u00een continuare de st\u00e2n\u0103, iar lucrurile merg destul de bine\u201d<\/i>, poveste\u0219te un t\u00e2n\u0103r cioban.<\/p>\n

De-a lungul timpului, Mun\u021bii Zarandului au fost un \u021binut patriarhal, cu resurse minerale mai pu\u021bine dec\u00e2t ceilal\u021bi mun\u021bi ai lan\u021bului Apusenilor, dar cu \u00een\u0103l\u021bimi mai mici \u0219i culmi mai domoale, cu poieni mai prielnice pentru cre\u0219terea animalelor \u0219i pentru pomicultur\u0103. Vremea agriculturii de subzisten\u021b\u0103 a trecut demult, cred localnicii, p\u0103durile au crescut peste vechile p\u0103\u0219uni, iar anii seceto\u0219i pot produce dezastre.<\/p>\n

\u201eAnul trecut, am g\u0103sit mai multe c\u0103prioare moarte \u00een p\u0103dure. Au murit din cauza secetei, nu au g\u0103sit ap\u0103, dup\u0103 ce p\u00e2r\u00e2urile de aici au secat. Dac\u0103 ar fi ajuns la Mure\u0219, ar fi supravie\u021buit\u201d,<\/i> crede Zian.<\/p>\n

B\u0103rbatul locuie\u0219te chiar \u00een centrul satului, definit de intersec\u021bia dintre drumurile forestiere care se pierd \u00een mun\u021bi, de la limita jude\u021belor Hunedoara \u0219i Arad, de biserica de lemn veche de un secol \u0219i de vechea \u0219coal\u0103, acum ruinat\u0103. \u00cen vecin\u0103tatea casei sale, drumul \u00een\u0219ir\u0103 mai multe gospod\u0103rii, unele ruinate, altele \u00eengrijite de cei care se \u00eentorc aici uneori.<\/p>\n

Satele apropiate din Mun\u021bii Zarandului, \u00eenfiin\u021bate at\u00e2t \u00een Arad, c\u00e2t \u0219i \u00een Hunedoara, ofer\u0103 o priveli\u0219te asem\u0103n\u0103toare. <\/p>\n

\n\"Satul<\/picture>\n

Imaginea 1\/23:<\/span>
\n Satul Alm\u0103\u0219el din Hunedoara Foto Daniel Gu\u021b\u0103 (1) jpg<\/p>\n<\/div>\n

Au drumuri de p\u0103m\u00e2nt care se strecoar\u0103 prin p\u0103duri, \u00eenso\u021bind p\u00e2raie care coboar\u0103 lini\u0219tit spre Mure\u0219 \u0219i Cri\u0219ul Alb, livezi b\u0103tr\u00e2ne, gospod\u0103rii \u00een mare parte nelocuite, case vechi din secolul al XIX-lea care \u0219i-au p\u0103strat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area arhaic\u0103 \u0219i comunit\u0103\u021bi mici, de c\u00e2teva familii. \u00cen centrul satelor, bisericile de lemn, unele vechi de dou\u0103-trei secole, amintesc de vremea \u00een care erau centrul spiritual al a\u0219ez\u0103rilor.<\/p>\n

Mun\u021bii Zarandului, \u201eCenu\u0219\u0103reasa Apusenilor\u201d<\/h2>\n

A\u0219eza\u021bi la marginea sud-vestic\u0103 a Apusenilor, \u00eentre valea Mure\u0219ului \u0219i cea a Cri\u0219ului Alb, \u00eentre Brad \u0219i Lipova, Mun\u021bii Zarandului sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentre jude\u021bele Hunedoara \u0219i Arad. \u021ainutul montan a fost locuit din cele mai vechi timpuri, iar localnicii \u0219i-au \u00eentemeiat a\u0219ez\u0103rile pe v\u0103ile p\u00e2raielor care coboar\u0103 spre Mure\u0219 \u0219i Cri\u0219ul Alb, dar \u0219i pe culmile domoale ale mun\u021bilor, \u00eenal\u021bi de numai 800\u2013900 de metri, \u00eenconjura\u021bi de p\u0103duri \u00eentinse de foioase.<\/p>\n

Masivul se \u00eentinde aproape paralel cu r\u00e2ul Mure\u0219, din vecin\u0103tatea Devei p\u00e2n\u0103 spre Lipova, \u0219i este str\u0103b\u0103tut de numeroase drumuri, \u00een mare parte forestiere, care urc\u0103 spre culmi \u0219i coboar\u0103 de cealalt\u0103 parte a mun\u021bilor, spre localit\u0103\u021bile din \u00eemprejurimile municipiului Brad. De secole, aceste drumuri de leg\u0103tur\u0103 au fost folosite de localnici pentru p\u0103storit, pentru exploatarea lemnului \u0219i pentru a apropia satele r\u0103sfirate de pe ambele laturi ale masivului.<\/p>\n

\u00cen trecut, comunit\u0103\u021bile din Mun\u021bii Zarandului au tr\u0103it din cre\u0219terea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi, muncile p\u0103durii \u0219i, \u00een unele locuri, din exploatarea fierului, a altor minereuri \u0219i a pietrei de construc\u021bie. \u00cen zona Ciungani\u2013C\u0103z\u0103ne\u0219ti au func\u021bionat mine polimetalice, iar \u00een alte locuri oamenii au muncit \u00een cariere de calcar. <\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n M\u0103n\u0103stirile nev\u0103zute, d\u0103ltuite \u00een inima mun\u021bilor. Ce pove\u0219ti ascund cele mai vechi chilii ale siha\u0219trilor <\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Spre deosebire de Mun\u021bii Apuseni \u0219i de Mun\u021bii Metaliferi, \u00eenvecina\u021bi cu ei, Mun\u021bii Zarandului au fost mai s\u0103raci \u00een resurse minerale pre\u021bioase, astfel c\u0103 p\u0103durea \u0219i p\u0103\u0219unile au r\u0103mas principalul mijloc de trai pentru mul\u021bi s\u0103teni.<\/p>\n

\u201eAici, cei mai mul\u021bi localnici s-au ocupat cu muncile forestiere, iar al\u021bii munceau \u00een minerit, la Ciungani \u0219i C\u0103z\u0103ne\u0219ti, dar nu erau ma\u0219ini s\u0103 mearg\u0103 pe astfel de drumuri, greu de str\u0103b\u0103tut dintotdeauna. Ca s\u0103 ajungem \u00een satele al\u0103turate din Arad \u0219i Hunedoara, mergeam pe jos, pe poteci\u201d, <\/i>relata Eugen, unul dintre pu\u021binii localnici r\u0103ma\u0219i \u00een satul Ob\u00e2r\u0219ia, al comunei Petri\u0219, aflat la limita jude\u021belor Hunedoara \u0219i Arad.<\/p>\n

Al\u021bi localnici din satele montane din \u201e\u021aara Zarandului\u201d povestesc c\u0103 munceau fie \u00een minele de aur din zona Bradului, fie \u00een localit\u0103\u021bile de pe valea Mure\u0219ului, ori chiar f\u0103ceau naveta la Deva, aflat\u0103 la 20\u201330 de kilometri.<\/p>\n

Locul de refugiu al mo\u021bilor \u0219i haiducilor<\/h2>\n

Mun\u021bii Zarandului sunt \u0219i o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Apuseni \u0219i C\u00e2mpia Aradului, iar vreme de secole au fost o regiune de grani\u021b\u0103 a Ardealului cu Banatul. P\u0103durile lor vaste au fost loc de refugiu pentru \u201emo\u021bii cri\u0219eni\u201d, cum au fost numi\u021bi locuitorii din \u201e\u021aara Zarandului\u201d, zona de pe valea Cri\u0219ului Alb aflat\u0103 la poalele mun\u021bilor. <\/p>\n

De-a lungul timpului, \u021aara Zarandului a fost locul mai multor r\u0103scoale \u0219i conflicte militare, iar localnicii au profitat de p\u0103durile vaste din jur pentru a se ad\u0103posti din fa\u021ba primejdiei. \u00cen secolele trecute, Mun\u021bii Zarandului erau cunoscu\u021bi \u0219i pentru cetele de haiduci pe care le ascundeau. Acestea atacau adesea transporturile de aur din Apuseni sau ie\u0219eau \u00een calea po\u0219talioanelor care treceau pe drumul de pe valea Mure\u0219ului, \u00eentre Arad \u0219i Deva.<\/p>\n

\u201e\u00centreg Zarandul era cutreierat \u00een veacurile XVII \u0219i XVIII de cete de haiduci, de \u00ablotrii\u00bb, cum \u00eei numesc documentele pe \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni ce luau calea codrului, exaspera\u021bi de asupriri, \u0219i atacau cuiburile nobililor. Mi\u0219carea \u00ablotrilor\u00bb din Zarand a avut o at\u00e2t de mare amploare, \u00eenc\u00e2t nu de pu\u021bine ori s-au mobilizat armate. S-a ajuns chiar s\u0103 se \u00eenchid\u0103 grani\u021bele comitatului \u0219i s\u0103 se cear\u0103 pa\u0219apoarte pentru trecere. \u0218i nu-i de mirare c\u0103 s-a ajuns la asemenea solu\u021bii\u201d, <\/i>informa revista Rom\u00e2nia Pitoreasc\u0103, \u00een 1973, cit\u00e2nd surse istorice.<\/p>\n

Unele bande de haiduci au sprijinit, potrivit istoricilor, cetele de iobagi condu\u0219i de Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an \u00een timpul R\u0103scoalei din 1784\u20131785. \u00cencep\u00e2nd din secolul al XIX-lea, Mun\u021bii Zarandului au devenit locuri mai primitoare pentru c\u0103l\u0103tori, datorit\u0103 importan\u021bei crescute a localit\u0103\u021bilor miniere din \u00eemprejurimi, dar \u0219i a sta\u021biunii balneare Va\u021ba de Jos. <\/p>\n

Agricultur\u0103 de subzisten\u021b\u0103<\/h2>\n

\u00cen satele din mun\u021bi, localnicii au continuat s\u0103 duc\u0103 un trai patriarhal, supravie\u021buind din cre\u0219terea animalelor, datorit\u0103 p\u0103durii \u0219i agriculturii de subzisten\u021b\u0103.<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd m-am n\u0103scut eu, prin 1938, aici, \u00een Runc\u0219or, erau vreo 70 de familii. Acum mai sunt vreo 20. Toat\u0103 lumea avea vite, iar ogoarele erau muncite. Dup\u0103 r\u0103zboi, mul\u021bi au plecat spre Deva, Hunedoara, Brad ori Arad pentru a munci \u00een industrie, \u00een fabrici, \u00een cariere, \u00een minerit\u201d,<\/i> relata Iulian, un localnic din satul Runc\u0219or, din Mun\u021bii Zarandului.<\/p>\n

Fenomenul depopul\u0103rii a \u00eenceput de la mijlocul secolului XX \u0219i a afectat zeci de sate din Mun\u021bii Zarandului. <\/p>\n

\u201eAici, unele familii au avut opt-zece copii, dar nu aveau p\u0103m\u00e2nt de lucrat. \u00cen trecut, oamenii au primit terenuri \u0219i locuri de case \u00een jude\u021bul Arad \u0219i s-au mutat acolo. Pu\u021bini s-au mai \u00eentors. Al\u021bii s-au tras \u00eenspre comuna Zam\u201d<\/i>, relata Zian, pensionarul retras \u00een satul Alm\u0103\u0219el din Mun\u021bii Zarandului.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Drumul regelui, construit \u00een Mun\u021bii Zarandului. Via\u021ba \u00een satele arhaice, unde asfaltul ajunge pentru prima dat\u0103 <\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Dup\u0103 1990, satele din Mun\u021bii Zarandului <\/a>au continuat s\u0103 se depopuleze, chiar dac\u0103 unele dintre vechile lor drumuri de p\u0103m\u00e2nt au fost asfaltate, iar utilit\u0103\u021bile au ajuns \u00een alte localit\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u201eDe c\u00e2\u021biva ani a fost asfaltat drumul din Runc\u0219or, c\u0103ci \u00eenainte erau numai noroaie. Dar, \u0219ti\u021bi ce s-a \u00eent\u00e2mplat? Au f\u0103cut drumul c\u00e2nd nu mai sunt oameni. Acum vin mai mul\u021bi turi\u0219ti aici, c\u0103 este frumoas\u0103 zona, nu e chiar departe de Deva, doar la vreo 40 de kilometri\u201d, <\/i>relata Cr\u0103ciun, un localnic din satul Runc\u0219or, din Hunedoara.<\/p>\n

Drumul Regelui<\/h2>\n

Recent, au \u00eenceput lucr\u0103rile la \u201eDrumul Regelui\u201d (DJ 707), un tronson rutier care va conecta localit\u0103\u021bile din Valea Cri\u0219ului Alb cu cele de pe Valea Mure\u0219ului. <\/p>\n

Noua \u0219osea de 17 kilometri, construit\u0103 cu fonduri europene, va lega comunele Petri\u0219 (jude\u021bul Arad) \u0219i Va\u021ba de Jos (jude\u021bul Hunedoara), prin Mun\u021bii Zarandului. Drumul montan, care urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 900 de metri, la limita celor dou\u0103 jude\u021be, va avea dou\u0103 benzi de circula\u021bie \u0219i este propus ca o solu\u021bie de revitalizare a \u021a\u0103rii Zarandului, o zon\u0103 atractiv\u0103 datorit\u0103 sta\u021biunii termale Va\u021ba de Jos \u0219i V\u0103ii Cri\u0219ului Alb.<\/p>\n

\u00cen apropiere se afl\u0103 municipiul Brad, fost centru minier care g\u0103zduie\u0219te singurul muzeu al aurului din Europa, iar Mun\u021bii Apuseni atrag prin numeroasele monumente ale naturii \u0219i prin satele arhaice ale mo\u021bilor. <\/p>\n

\u00cen Arad, \u201eDrumul Regelui\u201d <\/a>va cobor\u00ee pe Valea Mure\u0219ului, \u00een apropiere de Castelul familiei regale de la S\u0103v\u00e2r\u0219in, iar \u00een Hunedoara va ajunge la C\u0103z\u0103ne\u0219ti, locul na\u0219terii duhovnicului Arsenie Boca, \u0219i \u00een apropiere de \u021aebea \u0219i Baia de Cri\u0219, locuri istorice care p\u0103streaz\u0103 amintirea lui Avram Iancu \u0219i a lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O mul\u021bime de sate din Mun\u021bii Zarandului ofer\u0103 un peisaj straniu. Majoritatea caselor lor nu mai sunt locuite permanent, fostele \u0219coli sunt \u00eenchise \u0219i ruinate, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":12251,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-12250","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12250","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12250"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12250\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12251"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12250"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12250"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12250"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}