{"id":12222,"date":"2026-03-23T04:57:24","date_gmt":"2026-03-23T04:57:24","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/23\/23-martie-179-de-ani-de-la-incendiul-care-a-distrus-cea-mai-populata-si-bogata-parte-a-bucurestiului\/"},"modified":"2026-03-23T04:57:24","modified_gmt":"2026-03-23T04:57:24","slug":"23-martie-179-de-ani-de-la-incendiul-care-a-distrus-cea-mai-populata-si-bogata-parte-a-bucurestiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/23\/23-martie-179-de-ani-de-la-incendiul-care-a-distrus-cea-mai-populata-si-bogata-parte-a-bucurestiului\/","title":{"rendered":"23 martie: 179 de ani de la incendiul care a distrus \u201ecea mai populat\u0103 \u0219i bogat\u0103 parte a Bucure\u0219tiului\u201d"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>Pe 23 martie 1847, Bucure\u0219tiul a fost devastat de \u201eMarele incendiu\u201c. \u00cen 1945 a fost legiferat\u0103 reforma agrar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, iar \u00een 1949 s-a n\u0103scut Mircea Vintil\u0103. 23 martie este \u0219i ziua \u00een care a murit celebra actri\u021b\u0103 Liz Taylor. Ziua mondial\u0103 a meteorologiei este marcat\u0103 oficial pe 23 martie.<\/p>\n<div><picture><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-9\/9e0ddc53-04a8-4f86-a0f3-b1e30e07d421\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26c%3D0%252C0%252C1%252C1%26f%3Dwebp\" alt=\"Incendiul a \u00eenceput de la o cl\u0103dire aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 Biserica \u201eSf. Dimitrie\u201c\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" fetchpriority=\"high\"><\/picture>\n<p>Incendiul a \u00eenceput de la o cl\u0103dire aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 Biserica \u201eSf. Dimitrie\u201c<\/p>\n<\/div>\n<h2>1821: \u00cen contextul Revolu\u021biei de la 1821, se ajunge la o \u00een\u021belegere \u00eentre Tudor Vladimirescu \u0219i boierii r\u0103ma\u0219i \u00een Bucure\u0219ti, consfin\u021bit\u0103 printr-un jur\u0103m\u00e2nt reciproc de credin\u021b\u0103<\/h2>\n<p>\u00cen baza acestui acord, Tudor Vladimirescu accept\u0103 \u201evremelnica st\u0103p\u00e2nire\u201d a \u021b\u0103rii, format\u0103 din boierii considera\u021bi patrio\u021bi, urm\u00e2nd s\u0103 conduc\u0103 al\u0103turi de ace\u0219tia. La r\u00e2ndul lor, boierii afirm\u0103 c\u0103 \u201epornirea slugerului Tudor nu este rea\u201d, ceea ce echivaleaz\u0103 cu o legitimare a ac\u021biunilor sale de c\u0103tre\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/psihologia-din-spatele-adoratiei-pentru-dictatori-2495944.html\">clasa politic\u0103.<\/a><\/p>\n<div><picture><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/0819b435-e459-4bc8-baac-61d80caa689c\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Tudor Vladimirescu. FOTO: MNIR\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Tudor Vladimirescu. FOTO: MNIR<\/p>\n<\/div>\n<p>De\u0219i mult timp a fost interpretat\u0103 ca o revolt\u0103 social\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva abuzurilor boiere\u0219ti, mi\u0219carea condus\u0103 de Tudor Vladimirescu a avut \u0219i o puternic\u0103 dimensiune politic\u0103. Potrivit unor istorici, componenta social\u0103 ar fi fost folosit\u0103 drept pretext pentru a sprijini lupta de eliberare a grecilor de sub domina\u021bia otoman\u0103, \u00een timp ce sus\u021binerea real\u0103 venea inclusiv din partea unor boieri.<\/p>\n<h2>1847: S-a n\u0103scut Alexandru D. Xenopol, istoric, filosof si critic literar, membru al Academiei Romane<\/h2>\n<p>Alexandru Dimitrie Xenopol (1847\u20131920) a fost una dintre figurile marcante ale culturii rom\u00e2ne, remarc\u00e2ndu-se ca istoric, economist, filosof \u0219i scriitor. Prin studiile sale dedicate istoriei \u0219i filozofiei istoriei, a avut un impact semnificativ asupra form\u0103rii g\u00e2ndirii istorice din Rom\u00e2nia. Este cunoscut \u00een special pentru teoria sa asupra evolu\u021biei istorice \u0219i pentru ampla lucrare \u201eIstoria rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103\u201d.<\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" width=\"560\" height=\"315\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/cm_q9GcF6l4?si=WesbC9ukwKQoEIbB\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<p>S-a n\u0103scut la 23 martie 1847, la Ia\u0219i, \u00eentr-o familie de origine greac\u0103. Tat\u0103l s\u0103u era func\u021bionar public, iar mama provenea dintr-un mediu cu tradi\u021bie \u00een educa\u021bie. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie a ar\u0103tat o \u00eenclina\u021bie puternic\u0103 spre lectur\u0103 \u0219i studiul istoriei. A studiat la Academia Mih\u0103ilean\u0103 \u0219i la Universitatea din Ia\u0219i, unde s-a eviden\u021biat prin capacit\u0103\u021bile sale intelectuale. Ulterior, \u0219i-a continuat studiile \u00een Germania, ob\u021bin\u00e2nd doctorate at\u00e2t \u00een filozofie, c\u00e2t \u0219i \u00een drept, perioad\u0103 \u00een care a intrat \u00een contact cu ideile marilor g\u00e2nditori europeni, care i-au influen\u021bat profund viziunea.<\/p>\n<p>Dup\u0103 revenirea \u00een \u021bar\u0103, a ocupat mai multe func\u021bii administrative \u0219i academice. A fost profesor la Universitatea din Ia\u0219i, iar ulterior a devenit rector al institu\u021biei. De asemenea,\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/poeta-ana-blandiana-devine-membru-titular-al-2482962.html\">a fost membru al Academiei Rom\u00e2ne<\/a>\u00a0\u0219i a contribuit activ la dezvoltarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior rom\u00e2nesc.<\/p>\n<div><picture><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/66126d73-7ecb-458f-b7c5-fc68348f399a\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Alexandru D Xenopol. FOTO: Wikimedia Commons\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Alexandru D Xenopol. FOTO: Wikimedia Commons<\/p>\n<\/div>\n<p>Cea mai important\u0103 oper\u0103 a sa r\u0103m\u00e2ne \u201eIstoria rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103\u201d, publicat\u0103 \u00een \u0219ase volume \u00eentre 1888 \u0219i 1893, una dintre primele sinteze academice solide dedicate istoriei rom\u00e2nilor, fundamentat\u0103 pe o metodologie riguroas\u0103 \u0219i pe surse documentare relevante.<\/p>\n<p>Totodat\u0103, Xenopol a fost primul istoric care a formulat o teorie coerent\u0103 privind continuitatea rom\u00e2nilor pe teritoriul fostei Dacii dup\u0103 retragerea roman\u0103. El a respins ipotezele conform c\u0103rora formarea poporului rom\u00e2n ar fi avut loc la sud de Dun\u0103re, sus\u021bin\u00e2nd \u00een schimb o evolu\u021bie autohton\u0103.<\/p>\n<h2>1847: Un uria\u015f incendiu a devastat Bucure\u015ftiul<\/h2>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/bucuresti\/incendiu-la-spitalul-de-psihiatrie-din-balaceanca-2516285.html\">Marele incendiu<\/a>\u00a0din Bucure\u0219ti, cunoscut \u0219i sub numele de <i>\u201eFocul cel Mare\u201d,<\/i> a fost cea mai grav\u0103 catastrof\u0103 care a afectat vreodat\u0103 Bucure\u0219ti, pe atunci capitala Principatului \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Izbucnit la 23 martie 1847, incendiul a distrus peste 1.850 de cl\u0103diri, adic\u0103 aproximativ o treime din ora\u0219, inclusiv \u2013 dup\u0103 cum remarca domnitorul Gheorghe Bibescu \u2013 <i>\u201ecea mai populat\u0103 \u0219i bogat\u0103 parte a Bucure\u0219tilor\u201d.<\/i><\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" width=\"560\" height=\"315\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/Dp-BR8RozEU?si=4QVUNXRijEyuK9dK\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<p>Focul a mistuit \u00een special zona comercial\u0103 din centrul ora\u0219ului, alc\u0103tuit\u0103 din construc\u021bii mici, aglomerate \u0219i realizate \u00een mare parte din lemn. Dup\u0103 dezastru, acestea au fost \u00eenlocuite treptat cu cl\u0103diri solide din piatr\u0103, cu dou\u0103 niveluri, inspirate din arhitectura austriac\u0103, \u00een care la parter func\u021bionau magazinele sau atelierele, iar etajul era destinat locuin\u021bei.<\/p>\n<h2>1949: S-a n\u0103scut Mircea Vintil\u0103, interpret de muzic\u0103 folk<\/h2>\n<p>Mircea Vintil\u0103 face parte din prima genera\u021bie de arti\u0219ti folk din Rom\u00e2nia, afirmat\u0103 \u00een anii \u201970. N\u0103scut la 23 martie 1949, \u00een Bucure\u0219ti, a avut \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie o pasiune pentru muzic\u0103. A urmat \u0218coala de Muzic\u0103, apoi a absolvit Liceul \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/showbiz\/muzica\/confesiuni-cu-mircea-vintila-am-dat-la-2283620.html\">\u0219i, ulterior, Institutul de Construc\u021bii, \u00een 1974.<\/a><\/p>\n<div><picture><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-8\/880f4f6a-99f6-4387-8976-112b22ff97e0\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Mircea Vintil\u0103. FOTO: Adev\u0103rul\/David Muntean\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Mircea Vintil\u0103. FOTO: Adev\u0103rul\/David Muntean<\/p>\n<\/div>\n<p>Debutul s\u0103u artistic a avut loc al\u0103turi de nume importante ale folkului rom\u00e2nesc, precum Mircea Florian, Marcela Saftiuc \u0219i Doru St\u0103nculescu, \u00een cadrul primului festival studen\u021besc de folk din 1971, organizat la clubul \u201e303\u201d al Politehnicii din Bucure\u0219ti. A continuat s\u0103 c\u00e2nte \u00een spa\u021bii consacrate precum clubul \u201eUniversitas\u201d, Casa de Cultur\u0103 a Studen\u021bilor \u201eGrigore Preoteasa\u201d \u0219i \u00een cadrul Cenaclului Flac\u0103ra.<\/p>\n<p>\t\t\t<a data-gtrack=\"{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/17-martie-s-a-nascut-florin-raducioiu-singurul-2514396.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span><\/span><br \/>\n                    <span>17 martie: S-a n\u0103scut Florin R\u0103ducioiu, singurul fotbalist rom\u00e2n care a jucat \u00een toate cele cinci mari campionate ale Europei<\/span><br \/>\n                    <svg width=\"14\" height=\"14\" viewBox=\"0 0 24 24\" fill=\"none\" stroke=\"currentColor\" stroke-width=\"2.5\" stroke-linecap=\"round\" stroke-linejoin=\"round\"><polyline points=\"9 18 15 12 9 6\" \/><\/svg><br \/>\n                <\/a><\/p>\n<p>La cea de-a doua edi\u021bie a festivalului \u201ePrim\u0103vara baladelor\u201d, a ob\u021binut Marele Premiu cu piesa \u201eLordul John\u201d. Ulterior, a c\u00e2\u0219tigat premiul \u201eTeletop\u201d al Televiziunii Rom\u00e2ne cu melodia \u201eBade Ioane\u201d, iar piesa \u201eF\u0103t Frumos\u201d i-a adus distinc\u021bia Uniunii Compozitorilor \u0219i Muzicologilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" width=\"560\" height=\"315\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/kfetEHMMYCA?si=jEjnEV_ZxKUTC690\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<p>\u00cen 1992, al\u0103turi de Mircea Baniciu, Florian Pitti\u015f \u0219i Vlady Cnejevici, a fondat trupa Pas\u0103rea Colibri, cu care a sus\u021binut numeroase turnee \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate (SUA, Canada, Germania) \u0219i a lansat mai multe materiale discografice. \u00cen 2003, s-a desp\u0103r\u021bit de trup\u0103, dup\u0103 lansarea albumelor \u201e\u00cenc\u0103 2000 de ani\u201d (2001) \u0219i \u201e10 ani\u201d (2003).\u00a0\u00a0<\/p>\n<h2>1983: Primul avion de pasageri produs \u00een Rom\u00e2nia, RomBac 1-11, a efectuat primul zbor interna\u021bional, pe ruta Bucure\u0219ti-Londra<\/h2>\n<p>Dup\u0103 anul 1970,<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/evenimente\/cum-isi-petreceau-romanii-ziua-nationala-acum-40-2466857.html\"> Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia a decis<\/a>\u00a0s\u0103 intre \u00een r\u00e2ndul \u021b\u0103rilor capabile s\u0103 produc\u0103 avioane de pasageri cu reac\u021bie, un domeniu rezervat p\u00e2n\u0103 atunci unui num\u0103r restr\u00e2ns de state.<\/p>\n<p>\u00cen lipsa resurselor financiare \u0219i a experien\u021bei necesare, existau dou\u0103 op\u021biuni: realizarea unei societ\u0103\u021bi mixte cu un partener extern pentru producerea unui avion conceput \u00een Occident sau achizi\u021bionarea unei licen\u021be, metod\u0103 deja aplicat\u0103 cu succes \u00een industria elicopterelor.<\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" width=\"560\" height=\"315\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/Mqy0nd7nHZw?si=gTFFX5-mpv8N8Pjo\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<p>\u00cen toamna anului 1972, Rom\u00e2nia a ini\u021biat negocieri cu Fokker, ajung\u00e2ndu-se ulterior la un acord de principiu pentru modelul VFW-614. Planul prevedea \u00eenfiin\u021barea unei companii mixte rom\u00e2no\u2013vest-germane, care ar fi trebuit s\u0103 \u00eenceap\u0103 produc\u021bia cel t\u00e2rziu \u00een 1975. Autorit\u0103\u021bile de la Bucure\u0219ti \u00ee\u0219i doreau ca proiectul s\u0103 fie finan\u021bat de partenerul extern sau de guvernul de la Bonn, eventual printr-un credit avantajos. \u00cens\u0103, din cauza lipsei cererii pe pia\u021b\u0103, proiectul a stagnat \u0219i a fost, \u00een cele din urm\u0103, abandonat.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, obiectivul de a produce un avion de pasageri cu reac\u021bie a r\u0103mas o prioritate. Astfel, guvernul rom\u00e2n a decis s\u0103 achizi\u021bioneze licen\u021ba unui model deja consacrat.<\/p>\n<div><picture><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/e1cf6ed1-8609-48f2-bcd2-c609b0a35ced\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Primul avion de pasageri produs \u00een Rom\u00e2nia, RomBac 1-11. FOTO: arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Primul avion de pasageri produs \u00een Rom\u00e2nia, RomBac 1-11. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n<\/div>\n<p>Au fost purtate negocieri cu British Aircraft Corporation pentru modelul BAC 1-11, cu Boeing pentru modelul 727 \u0219i cu McDonnell Douglas pentru modelul DC-9.<\/p>\n<p>\u00cen final, a fost ales modelul BAC 1-11, din mai multe motive: aeronava era deja utilizat\u0103 de TAROM, rela\u021biile cu produc\u0103torul britanic erau foarte bune, \u00een Rom\u00e2nia se realizau deja componente structurale pentru acest tip de avion (aproximativ 8% din fiecare aparat), iar institu\u021biile financiare din Marea Britanie au oferit condi\u021bii de creditare avantajoase.<\/p>\n<h2>2011: a murit Elizabeth Taylor, actri\u021b\u0103 american\u0103<\/h2>\n<p>Elizabeth Taylor s-a n\u0103scut la 27 februarie 1932, la Londra, \u00eentr-o familie de americani stabili\u021bi \u00een Marea Britanie. \u00cen 1942, familia s-a mutat \u00een Statele Unite, iar la doar 10 ani a debutat \u00een film cu \u201eLassie Come Home\u201d, deschiz\u00e2nd astfel drumul unei cariere cinematografice impresionante.<\/p>\n<div><picture><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/08f3076d-3827-4482-ae6c-0c130abf050d\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Elizabeth Taylor. FOTO: Profimedia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>Elizabeth Taylor. FOTO: Profimedia<\/p>\n<\/div>\n<p>\t\t\t<a data-gtrack=\"{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/18-martie-ziua-in-care-traian-vuia-a-cucerit-2514630.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span><\/span><br \/>\n                    <span>18 Martie: Ziua \u00een care Traian Vuia a cucerit cerul cu \u201eLiliacul\u201d \u0219i a schimbat pentru totdeauna istoria avia\u021biei<\/span><br \/>\n                    <svg width=\"14\" height=\"14\" viewBox=\"0 0 24 24\" fill=\"none\" stroke=\"currentColor\" stroke-width=\"2.5\" stroke-linecap=\"round\" stroke-linejoin=\"round\"><polyline points=\"9 18 15 12 9 6\" \/><\/svg><br \/>\n                <\/a><\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een 1958, la v\u00e2rsta de 26 de ani, jucase deja \u00een 28 de filme \u0219i fusese nominalizat\u0103 de trei ori la premiile Oscar. Considerat\u0103 una dintre cele mai r\u0103sf\u0103\u021bate vedete de la Hollywood, dar \u0219i una dintre cele mai bine pl\u0103tite, Taylor a f\u0103cut istorie \u00een 1962, c\u00e2nd a primit peste un milion de dolari pentru rolul din \u201eCleopatra\u201d.<\/p>\n<p>Actri\u021ba a ap\u0103rut de 14 ori pe coperta revistei People, fiind dep\u0103\u0219it\u0103 doar de Prin\u021besa Diana. \u00cen 1995, a fost inclus\u0103 \u00een topul celor mai sexy 100 de actri\u021be din istoria cinematografiei \u0219i clasat\u0103 pe locul 11 \u00een ierarhia celor mai mari actri\u021be din toate timpurile. O strad\u0103 din statul Iowa \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n<p>De-a lungul carierei, Elizabeth Taylor a jucat \u00een peste 50 de filme \u0219i a ob\u021binut numeroase premii importante. A c\u00e2\u0219tigat premiul Oscar \u00een 1960 pentru rolul din \u201eButterfield 8\u201d \u0219i din nou \u00een 1966 pentru \u201eWho&#8217;s Afraid of Virginia Woolf?\u201d, rol care i-a adus \u0219i premiul Academiei Britanice. De asemenea, a fost recompensat\u0103 la Festivalul Interna\u021bional de Film de la Berlin \u0219i a primit, \u00een 1993, Premiul Academiei pentru \u00eentreaga carier\u0103.<\/p>\n<p>Dincolo de film, actri\u021ba s-a implicat activ \u00een ac\u021biuni caritabile, devenind, \u00eenc\u0103 din anii \u201980, o voce important\u0103 \u00een lupta \u00eempotriva SIDA. \u00cen 1991, a fondat Elizabeth Taylor AIDS Foundation, dedicat\u0103 sprijinirii persoanelor afectate de aceast\u0103 boal\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/showbiz\/vedete\/fascinanta-viata-a-lui-liz-taylor-secretele-celei-2390001.html\">Via\u021ba personal\u0103 a fost la fel de intens\u0103 ca \u0219i cariera sa.<\/a>\u00a0Rela\u021bia cu Richard Burton a devenit una dintre cele mai celebre pove\u0219ti de dragoste de la Hollywood. Cei doi s-au cunoscut pe platourile filmului \u201eCleopatra\u201d, au \u00eenceput o rela\u021bie de\u0219i erau c\u0103s\u0103tori\u021bi cu alte persoane, apoi s-au c\u0103s\u0103torit \u00een 1964, \u00een Africa de Sud. Dup\u0103 zece ani au divor\u021bat, pentru ca \u00een 1975 s\u0103 se rec\u0103s\u0103toreasc\u0103 pentru scurt timp. Povestea lor a r\u0103mas emblematic\u0103, iar Taylor a publicat ulterior scrisorile de dragoste primite de la Burton.<\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" width=\"560\" height=\"315\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/kPRxG3vowk4?si=ikO4BpOidIf-jK0g\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<h2>Ziua mondial\u0103 a meteorologiei este marcat\u0103 oficial pe 23 martie<\/h2>\n<p>\u00cenc\u0103 din 1961, Ziua mondial\u0103 a meteorologiei (\u2018World Meteorological Day\u2019) este marcat\u0103 la 23 martie, \u00een fiecare an, aceast\u0103 dat\u0103 reprezent\u00e2nd \u00een 1950 ziua \u00een care a intrat \u00een vigoare Conven\u021bia Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite (ONU), care a transformat vechea Organiza\u021bie Meteorologic\u0103 Interna\u021bional\u0103 \u00eentr-o organiza\u021bie interguvernamental\u0103, cunoscut\u0103 sub numele de Organiza\u021bia Meteorologic\u0103 Mondial\u0103 (\u2018World Meteorological Organization \u2013 WMO).<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/istoria-zilei\/23-martie-179-de-ani-de-la-incendiul-care-a-2516400.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe 23 martie 1847, Bucure\u0219tiul a fost devastat de \u201eMarele incendiu\u201c. \u00cen 1945 a fost legiferat\u0103 reforma agrar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, iar \u00een 1949 s-a n\u0103scut [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":12223,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-12222","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12222","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12222"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12222\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12223"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12222"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12222"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12222"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}