{"id":12024,"date":"2026-03-15T19:56:05","date_gmt":"2026-03-15T19:56:05","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/15\/viata-pustnicilor-retrasi-in-grotele-din-carpati-pesterile-lor-marturii-ale-unei-lumi-disparute\/"},"modified":"2026-03-15T19:56:05","modified_gmt":"2026-03-15T19:56:05","slug":"viata-pustnicilor-retrasi-in-grotele-din-carpati-pesterile-lor-marturii-ale-unei-lumi-disparute","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/15\/viata-pustnicilor-retrasi-in-grotele-din-carpati-pesterile-lor-marturii-ale-unei-lumi-disparute\/","title":{"rendered":"Via\u021ba pustnicilor retra\u0219i \u00een grotele din Carpa\u021bi. Pe\u0219terile lor, m\u0103rturii ale unei lumi disp\u0103rute"},"content":{"rendered":"
\n

Locuri tainice din Mun\u021bii Carpa\u021bi amintesc de pustnicii care au tr\u0103it departe de lume, \u00een pe\u0219teri, chilii rupestre sau colibe ascunse \u00een p\u0103duri. Unii au dus aceast\u0103 via\u021b\u0103 chiar \u0219i \u00een ultimele decenii, \u00eens\u0103 tot mai pu\u021bini. Vechile chilii au r\u0103mas m\u0103rturii ale unui mod de via\u021b\u0103 aproape disp\u0103rut.<\/p>\n

\"A\u0219ez\u0103rile<\/picture>\n

A\u0219ez\u0103rile rupestre din Mun\u021bii Buz\u0103ului Foto Geoparcul \u021ainutul Buz\u0103ului <\/p>\n<\/div>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een secolul XX, mul\u021bi \u0219i pustnici tr\u0103iau \u00eenc\u0103 \u00een pe\u0219teri, chilii rupestre sau colibe izolate din Carpa\u021bi \u0219i Dobrogea. Dup\u0103 1990 au mai existat astfel de siha\u0219tri, \u00eens\u0103 tot mai pu\u021bini. Vechile chilii au fost p\u0103r\u0103site, iar via\u021ba pustniceasc\u0103 s-a mutat \u00een schituri \u0219i m\u0103n\u0103stiri adaptate lumii moderne.<\/p>\n

Tradi\u021bia milenar\u0103 a pe\u0219terilor sanctuar<\/h2>\n

Numeroase pe\u0219teri din Rom\u00e2nia au fost locuite de oameni \u00eenc\u0103 din preistorie. Au fost locuri de refugiu, dar \u0219i sanctuare subterane, uneori d\u0103ltuite \u00een piatr\u0103 de locatarii lor pentru a fi transformate \u00een locuin\u021be permanente. <\/p>\n

Conturul unor ferestre neterminate s-a p\u0103strat \u00een grota ascuns\u0103 \u00een vecin\u0103tatea M\u0103n\u0103stirii Prislop, \u00een timp ce zidiri vechi de piatr\u0103 au compartimentat alte numeroase pe\u0219teri din Mun\u021bii Apuseni, din Dobrogea \u0219i din zona Subcarpa\u021bilor.<\/p>\n

Pe\u0219tera Cioclovina din Mun\u021bii \u0218ureanu se num\u0103r\u0103 printre cele mai vechi pe\u0219teri-sanctuar, dup\u0103 cum arat\u0103 bog\u0103\u021bia vestigiilor sale, cu o vechime de peste trei milenii. O sal\u0103 din ad\u00e2ncurile ei a atras, \u00een vechime, ofrande bogate \u0219i variate \u2014 mii de m\u0103rgele din chihlimbar \u0219i sticl\u0103, obiecte din bronz, articole exotice, vase de ol\u0103rit, psalii din corn \u0219i ofrande de carne \u2014 depuse \u00een trei locuri consacrate, sub semnul unui \u201eizvor de divinitate\u201d, ar\u0103tau istoricii.<\/p>\n

Pe\u0219tera se afl\u0103 printre locurile identificate de-a lungul timpului cu locuin\u021ba ascuns\u0103 sub p\u0103m\u00e2nt a legendarului Zamolxis, mare preot \u0219i divinitate a dacilor, amintit de istorici antici \u00eenc\u0103 din urm\u0103 cu dou\u0103 milenii \u0219i jum\u0103tate, \u00een scrierile lui Herodot.<\/p>\n

\u201eMai \u00eent\u00e2i s-ar fi f\u0103cut preot al zeului cel mai sl\u0103vit la ei, iar dup\u0103 aceea a primit numele de zeu, petrec\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 pe care a ocupat-o el \u0219i unde ceilal\u021bi nu puteau intra. Se \u00eent\u00e2lnea rar cu cei din afar\u0103, cu excep\u021bia regelui \u0219i a slujitorilor acestuia\u201d,<\/i> relata, aproape cinci secole mai t\u00e2rziu, Strabon, un alt istoric grec (elen).<\/p>\n

Cele mai vechi chilii ale cre\u0219tinilor<\/h2>\n

Dup\u0103 apari\u021bia cre\u0219tinismului, unele grote \u0219i pe\u0219teri care fuseser\u0103 folosite \u00een timpuri str\u0103vechi ca ad\u0103posturi ori sanctuare au fost ocupate de c\u0103lug\u0103ri. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de locuri este Pe\u0219tera Sf\u00e2ntului Andrei din Dobrogea, unde, potrivit tradi\u021biei, ar fi ajuns Apostolul Andrei. <\/p>\n

Grota a fost folosit\u0103 vreme \u00eendelungat\u0103 ca loc destinat vie\u021bii monahale, fiind considerat\u0103 \u0219i prima biseric\u0103 a cre\u0219tinilor de pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre. \u00cen acela\u0219i \u021binut de pe \u021b\u0103rmul M\u0103rii Negre, mai multe locuri retrase amintesc de chiliile primilor c\u0103lug\u0103ri cre\u0219tini.<\/p>\n

\"A\u0219ez\u0103rile<\/picture>\n

A\u0219ez\u0103rile Rupestre de la Nucu. Foto Comuna Bozioru Facebook<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen Mun\u021bii Buz\u0103ului, la Nucu \u0219i Aluni\u0219, se p\u0103streaz\u0103 unele dintre cele mai vechi a\u0219ez\u0103ri rupestre din Rom\u00e2nia, formate din biserici \u0219i chilii s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103, folosite de c\u0103lug\u0103ri medievali. Biserica rupestr\u0103 din Aluni\u0219 este una dintre pu\u021binele l\u0103ca\u0219uri s\u0103pate \u00een piatr\u0103 \u00een care \u00eenc\u0103 se mai \u021bin slujbe. O legend\u0103 spune c\u0103 a fost s\u0103pat\u0103 \u00eentr-un masiv st\u00e2ncos de c\u0103tre doi ciobani, Vlad \u0219i Simion, \u00een jurul anului 1274, iar de-a lungul timpului a fost folosit\u0103 de siha\u0219tri.<\/p>\n

\u201eLa Poiana Coziancei, de l\u00e2ng\u0103 satul Nucu, pot fi descoperite cel pu\u021bin cinci astfel de a\u0219ez\u0103ri rupestre, patru din Antichitatea t\u00e2rzie, iar una din Epoca Bronzului. Spre deosebire de Aluni\u0219, toate aceste a\u0219ez\u0103ri rupestre sunt foarte bine ascunse \u00een p\u0103dure, uneori cioplite \u00een versan\u021bi abrup\u021bi sau pe culmi greu accesibile. Au fost cioplite de aceea\u0219i popula\u021bie anatolian\u0103 care a c\u0103utat refugiu \u00een aceste locuri, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se ascund\u0103 c\u00e2t mai temeinic, iar mai t\u00e2rziu au fost folosite de c\u0103lug\u0103ri \u0219i pustnici, unele dintre acestea func\u021bion\u00e2nd ca l\u0103ca\u0219uri de cult p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1800. Practic, cu anumite pauze, oamenii au locuit \u00een a\u0219ez\u0103rile rupestre mai bine de o mie de ani\u201d,<\/i> arat\u0103 Ghidul a\u0219ez\u0103rilor rupestre, realizat de Geoparcul \u021ainutul Buz\u0103ului.<\/p>\n

Un alt complex celebru de chilii se afl\u0103 la Basarabi\u2013Murfatlar, \u00een Dobrogea, unde au fost descoperite galerii, bisericu\u021be \u0219i \u00eenc\u0103peri s\u0103pate \u00een cret\u0103, datate de istorici \u00een secolele IX\u2013XI, considerate \u0219i ele printre cele mai vechi vestigii ale vie\u021bii monahale de pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Mun\u021bii, locuri de refugiu pentru pustnicii medievali<\/h2>\n

\u00cen Evul Mediu, numeroase locuri din Mun\u021bii Carpa\u021bi au devenit ad\u0103post pentru c\u0103lug\u0103ri. Tradi\u021bia local\u0103, p\u0103strarea vechilor toponime care amintesc de chilii \u0219i sih\u0103strii, dar \u0219i unele m\u0103rturii istorice arat\u0103 c\u0103 anumite pe\u0219teri din Mun\u021bii Apuseni au fost locuite de pustnici \u00eenc\u0103 din secolul al XII-lea. <\/p>\n

\u00cen Cheile Cibului (video<\/i><\/b>), care leag\u0103 prin Mun\u021bii Metaliferi ai Apusenilor jude\u021bele Alba \u0219i Hunedoara, c\u0103l\u0103torii pot vedea amenajate \u00een st\u00e2nci vechile chilii ale c\u0103lug\u0103rilor medievali.<\/p>\n

\u201eEste vorba despre una dintre cele mai vechi sih\u0103strii rupestre rom\u00e2ne\u0219ti, databil\u0103, pe baza materialului ceramic descoperit, \u00een secolul al XII-lea. Din p\u0103cate, nu s-au p\u0103strat documente referitoare la istoria acestui a\u0219ez\u0103m\u00e2nt. Se crede c\u0103, de-a lungul secolelor, a fost ridicat\u0103 aici o bisericu\u021b\u0103 modest\u0103 din lemn, \u00een care, la zile de s\u0103rb\u0103toare, se adunau to\u021bi vie\u021buitorii chiliilor s\u0103pate \u00een masivele calcaroase din jur\u201d,<\/i> informa preotul Florin Dobrei \u00een lucrarea sa \u201eSih\u0103striile hunedorene \u2013 considera\u021bii istorico-teologice\u201d.<\/p>\n

\u00cen Bucovina secolului al XV-lea, Daniil Sihastru devenise un model de via\u021b\u0103 monastic\u0103, dar \u0219i un personaj legendar, apropiat de voievodul \u0218tefan cel Mare. Considerat sf\u00e2nt \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii sale, Daniil Sihastru s-a retras departe de lume, \u00een p\u0103durile ad\u00e2nci din zona Putnei, unde \u0219i-a s\u0103pat o chilie \u00een st\u00e2nc\u0103. Se spune c\u0103 duminica \u021binea slujb\u0103 \u00een fa\u021ba chiliei \u0219i \u00eei spovedea pe oamenii care continuau s\u0103-l caute, iar uneori le oferea \u0219i ierburi de leac culese din p\u0103dure.<\/p>\n

\t\t\t<\/span>
\n Secretul rom\u00e2nului care ar fi tr\u0103it 140 de ani. \u201ePurta fust\u0103, nu se sp\u0103la, avea barba p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u\u201c VIDEO<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 a Evului Mediu, \u00een Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, l\u00e2ng\u0103 M\u0103n\u0103stirea Prislop, un alt personaj legendar, cunoscut ca Sf\u00e2ntul Ioan de la Prislop, \u00ee\u0219i s\u0103pase o chilie \u00een st\u00e2nc\u0103, unde tr\u0103ia \u00een post \u0219i rug\u0103ciune. \u00cen Mun\u021bii V\u00e2lcii, aproape de vechea M\u0103n\u0103stire Cozia, sih\u0103striile sunt amintite \u00eenc\u0103 din vremea lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, semn c\u0103 retragerea \u00een locuri izolate era o practic\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een r\u00e2ndul c\u0103lug\u0103rilor.<\/p>\n

De altfel, multe dintre m\u0103n\u0103stirile medievale din spa\u021biul rom\u00e2nesc au fost ridicate \u00een locuri \u00eendep\u0103rtate de lume, alese ini\u021bial de pustnici \u0219i siha\u0219tri. \u00cen numeroase cazuri, vechile chilii s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 sau ad\u0103posturile folosite de c\u0103lug\u0103rii retra\u0219i au stat la originea unor schituri, iar mai t\u00e2rziu a unor m\u0103n\u0103stiri construite \u00een jurul lor.<\/p>\n

Retra\u0219i din lume, dar faimo\u0219i<\/h2>\n

De-a lungul timpului, num\u0103rul c\u0103lug\u0103rilor care au p\u0103strat stilul de via\u021b\u0103 auster, \u00een izolare total\u0103 fa\u021b\u0103 de restul lumii, s-a diminuat, iar m\u0103n\u0103stirile \u0219i schiturile adaptate epocii moderne au luat locul fostelor chilii din s\u0103lb\u0103ticie.<\/p>\n

\u00cen secolul XX, unele pe\u0219teri \u0219i chilii uitate au continuat s\u0103 fie folosite de pustnici. Pe\u0219terile s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103, sub Platoul V\u00e2rtoapelor de l\u00e2ng\u0103 Sarmizegetusa Regia, au fost locuite p\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului XX de siha\u0219tri, c\u0103rora localnicii obi\u0219nuiau s\u0103 le aduc\u0103 m\u00e2ncare. Tot aici, pe Valea Rea, unele intr\u0103ri deschideau calea spre labirinturi subterane cunoscute ca ascunz\u0103tori pentru comorile dacilor.<\/p>\n

Dup\u0103 decretul din 1959 prin care regimul comunist a desfiin\u021bat numeroase schituri \u0219i a obligat mii de c\u0103lug\u0103ri s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 m\u0103n\u0103stirile, unii monahi s-au retras \u00een mun\u021bi \u0219i \u00een p\u0103duri, continu\u00e2nd \u00een ascuns via\u021ba pustniceasc\u0103. \u00cen acei ani au existat siha\u0219tri care au locuit \u00een colibe, \u00een grote sau \u00een chilii izolate, departe de lume, pentru a evita persecu\u021biile autorit\u0103\u021bilor.<\/a><\/p>\n

Printre cei mai cunoscu\u021bi fo\u0219ti siha\u0219tri se num\u0103r\u0103 <\/a>Cleopa Ilie, Arsenie Papacioc \u0219i Paisie Olaru.<\/p>\n

Pe Valea Mure\u0219ului, la poalele Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103, o grot\u0103 ascuns\u0103 la marginea satului S\u0103c\u0103ma\u0219 l-a g\u0103zduit pe \u201eIancu din pe\u0219ter\u0103\u201d, un personaj straniu care ar fi tr\u0103it vreo 140 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1965, ultimii petrec\u00e2ndu-i \u00een p\u0103durea \u00een care \u00ee\u0219i amenajase o locuin\u021b\u0103, \u00een preajma unui izvor.<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul \u00ee\u0219i l\u0103sase unghiile s\u0103 creasc\u0103 asemenea unor gheare, avea p\u0103rul lung \u0219i des, iar barba \u00eei ajungea la br\u00e2u. Unii s\u0103teni \u0219i-l aminteau purt\u00e2nd tot timpul o basma ro\u0219ie, al\u021bii spun c\u0103 Iancu avea peste pantaloni un fel de fust\u0103 de aceea\u0219i culoare.<\/p>\n

\u201eAdministra\u021bia p\u0103durilor l-a obligat s\u0103 poarte pe cap o basma ro\u0219ie pentru a nu fi confundat cu v\u00e2natul\u201d,<\/i> relata profesorul Ioachim Laz\u0103r, \u00eentr-un articol despre Iancu din pe\u0219ter\u0103.<\/a><\/p>\n

Potrivit cercet\u0103torului, Iancu din pe\u0219ter\u0103 intrase \u00een aten\u021bia Securit\u0103\u021bii, pentru c\u0103 se ad\u0103postea \u00een grot\u0103, iar v\u00e2rsta lui \u00eenaintat\u0103 l-a transformat \u00eentr-un obiect de studiu pentru medicii de la Institutul de Geriatrie \u201eDr. C. I. Parhon\u201d, Bucure\u0219ti, condus de Ana Aslan.<\/p>\n

O alt\u0103 pe\u0219ter\u0103 ascuns\u0103 pe Valea Dobrii, \u00een Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, p\u0103streaz\u0103 urmele amenaj\u0103rii sale din anii \u201990 de c\u0103tre \u201eFiii Luminii\u201d, adep\u021bii mi\u0219c\u0103rii spirituale conduse de Francisc Maitreya. Gurul, pe numele s\u0103u adev\u0103rat Francisc Horvath, a renun\u021bat la predarea desenului pentru a se dedica practicilor spirituale, iar c\u0103r\u021bile scrise pe aceast\u0103 tem\u0103 i-au adus popularitate \u0219i o mul\u021bime de ucenici. <\/p>\n

\"Francisc<\/picture>\n

Francisc Horvath. Maitreya. Sursa foto: Remus Suciu<\/p>\n<\/div>\n

\t\t\t<\/span>
\n Cele mai stranii pe\u0219teri locuite din Rom\u00e2nia. Fiii Luminii \u0219i pustnicul de 140 de ani au tr\u0103it aici VIDEO<\/span>
\n <\/svg>
\n <\/a><\/p>\n

Pe\u0219tera de la marginea satului Ro\u0219cani a fost transformat\u0103 apoi \u00eentr-un schit modest, \u00een centrul c\u0103ruia a fost amenajat un altar, pe care trona fotografia lui Maitreya \u00eentr-o pozi\u021bie yoga. Ucenicii s\u0103i, dar \u0219i numero\u0219i curio\u0219i, veneau aici din toat\u0103 \u021bara pentru a tr\u0103i al\u0103turi de guru, pentru a-i asculta \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile \u0219i chiar crez\u00e2nd c\u0103 acesta are puteri miraculoase \u0219i \u00eei poate vindeca.<\/p>\n

Ultimii c\u0103lug\u0103ri care aleg s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 departe de lume<\/h2>\n

\u00cen Mun\u021bii Coziei din V\u00e2lcea, timp de peste dou\u0103 decenii, p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, a tr\u0103it pustnicul Antonie cel T\u0103cut, un c\u0103lug\u0103r care f\u0103cuse un leg\u0103m\u00e2nt de t\u0103cere. <\/p>\n

Vorbea doar prin semne ori comunica \u00een scris cu cei care ajungeau la refugiul s\u0103u aflat pe Muntele Basarab, la peste trei ore de mers pe jos de la M\u0103n\u0103stirea Cozia, la peste 1.200 de metri altitudine. \u00cen 2014, salvamonti\u0219tii au intervenit \u00een ajutorul s\u0103u, dup\u0103 ce suferise un accident pe munte. Ajuns \u00een aten\u021bia localnicilor, a p\u0103r\u0103sit locul, refugiindu-se \u00eentr-o grot\u0103 din Apuseni, unde \u0219i-a petrecut al\u021bi trei ani.<\/p>\n

\u201e\u00cen prim\u0103vara anului 2017, c\u00e2nd cre\u0219tinii care \u0219tiau de el l-au cercetat dup\u0103 topirea z\u0103pezii, atunci c\u00e2nd starea vremii le-a permis, starea de s\u0103n\u0103tate a P\u0103rintelui era extrem de precar\u0103. Fusese foarte frig \u0219i \u00eenghe\u021base apa pe care o avea \u0219i, vreme de mai multe zile, st\u0103tuse f\u0103r\u0103 ap\u0103. A\u0219a c\u0103 a primit s\u0103 fie adus o vreme \u00een Bucure\u0219ti, pentru refacere. \u00cen capital\u0103 a stat aproximativ un an, ne\u0219tiut dec\u00e2t de pu\u021bini, \u00eentr-un demisol al unei case din Bucure\u0219ti\u201d<\/i>, relata, \u00een 2019, publicistul Mircea Stanciu, \u00een revista Familia Ortodox\u0103. <\/a>Pustnicul murise \u00een prim\u0103vara anului 2017, sus\u021binea fostul s\u0103u apropiat.<\/p>\n

Mircea Lera, \u0219eful Salvamont V\u00e2lcea, \u00eel cunoscuse \u0219i el pe Antonie cel T\u0103cut, iar potrivit acestuia nu era singurul pustnic din mun\u021bii care \u00eenconjoar\u0103 Valea Oltului.<\/p>\n

\u201eContrar a ceea ce spun unii sau al\u021bii, adev\u0103rul este c\u0103 \u00een grotele \u0219i pe\u0219terile dintre Cozia \u0219i Buila tr\u0103iesc, de fapt, \u00een acest moment, \u00een jur de 100 de persoane, at\u00e2t b\u0103rba\u021bi, c\u00e2t \u0219i femei, unii care-l caut\u0103 pe Dumnezeu, al\u021bii care fug de lume \u0219i de bra\u021bul legii. Nu-i vezi, at\u00e2t de bine se ascund. Nu prea vorbesc, sunt din toat\u0103 \u021bara\u201d,<\/i> afirma \u0219eful Salvamont V\u00e2lcea, \u00een 2020.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, potrivit c\u0103lug\u0103rului Dimitrie Iva\u0219co, de la Schitul Straja, voca\u021bia monahal\u0103 a sc\u0103zut foarte mult, iar pu\u021bini tineri mai intr\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stire cu o chemare adev\u0103rat\u0103 spre via\u021ba monahal\u0103.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 monahi, incluz\u00e2nd c\u0103lug\u0103ri \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021be, vor fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul acestei lumi, dar vor fi din ce \u00een ce mai pu\u021bini, \u00een ciuda faptului c\u0103 se construiesc tot mereu schituri \u0219i m\u0103n\u0103stiri, de te miri pe unde \u0219i cum\u201d, <\/i>ad\u0103uga Dimitrie Iva\u0219co, pe pagina sa de Facebook.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Locuri tainice din Mun\u021bii Carpa\u021bi amintesc de pustnicii care au tr\u0103it departe de lume, \u00een pe\u0219teri, chilii rupestre sau colibe ascunse \u00een p\u0103duri. Unii au […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":12025,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-12024","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12024","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12024"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12024\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12025"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12024"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12024"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12024"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}