{"id":11958,"date":"2026-03-13T17:57:42","date_gmt":"2026-03-13T17:57:42","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/13\/ce-nu-stii-despre-bolile-pentru-care-exista-vaccin-afectiunea-cu-risc-de-deces-la-1-din-10-pacienti-chiar-si-cu-tratament\/"},"modified":"2026-03-13T17:57:42","modified_gmt":"2026-03-13T17:57:42","slug":"ce-nu-stii-despre-bolile-pentru-care-exista-vaccin-afectiunea-cu-risc-de-deces-la-1-din-10-pacienti-chiar-si-cu-tratament","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/03\/13\/ce-nu-stii-despre-bolile-pentru-care-exista-vaccin-afectiunea-cu-risc-de-deces-la-1-din-10-pacienti-chiar-si-cu-tratament\/","title":{"rendered":"Ce nu \u0219tii despre bolile pentru care exist\u0103 vaccin. Afec\u021biunea cu risc de deces la 1 din 10 pacien\u021bi, chiar \u0219i cu tratament"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>Sunt boli despre care am auzit, pe care unele persoane le consider\u0103 banale. \u00cen cazul unora, rata de deces este \u00eens\u0103 foarte mare. Pot fi prevenite prin vaccinare, doar c\u0103 mul\u021bi copii ajung s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 ating\u0103 v\u00e2rsta recomandat\u0103 pentru administrarea vaccinului, din cauza ratei din ce \u00een ce sc\u0103zute de imunizare.<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"Poliomielita FOTO Shutterstock\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4a157e63-2bd7-4f20-9311-52783b4059d8\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"Poliomielita FOTO Shutterstock\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\"><\/picture>\n\t\t\t<\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-externe\/europa\/de-ce-refuza-romanii-vaccinarea-romania-obiect-2131559.html\">Moda refuzului la vaccinare,<\/a> care pune deja \u00een pericol popula\u021bia prin sc\u0103derea \u00eengrijor\u0103toare a ratei de imunizare, se manifest\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de peste un deceniu \u0219i jum\u0103tate.  Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 nu se vaccineaz\u0103 un num\u0103r suficient de mare de persoane este cre\u0219terea probabilit\u0103\u021bii ca boala s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 de la om la om, adic\u0103 nu se mai ajunge la <i>\u201eimunitate colectiv\u0103\u201d<\/i> sau \u201e<i>imunitate de grup\u201d. <\/i><\/p>\n<p>Uneori vaccinul se refuz\u0103 pe motiv c\u0103 \u00een cazul anumitor boli nu s-au mai \u00eenregistrat \u00eemboln\u0103viri de foarte mult timp, prin urmare nu exist\u0103 risc. Alteori este teama de reac\u021biile adverse. Exist\u0103, din ce \u00een ce mai multe cazuri, \u0219i refuzuri justificate doar de faptul  c\u0103 alte persoane din anturaj au f\u0103cut la fel.<\/p>\n<p>Adul\u021bii decid pentru copii \u00een privin\u021ba administr\u0103rii vaccinului, iar adesea copiii sunt cei mai vulnerabili \u0219i cad prad\u0103 efectelor ratei sc\u0103zute de vaccinare.<\/p>\n<h2>Un bolnav de rujeol\u0103 poate infecta \u00eentre 12 \u0219i 18 persoane<\/h2>\n<p>Cu un an \u00een urm\u0103, UNICEF atr\u0103gea aten\u021bia c\u0103 \u00een regiunea OMS\/ Europa s-a atins cel mai mare num\u0103r de cazuri de rujeol\u0103 din ultimii 25 de ani. Cazurile de rujeol\u0103, \u00een sc\u0103dere dup\u0103 1997, cu cel mai mic nivel \u00een 2016, au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 \u00eengrijor\u0103tor \u00een anii urm\u0103tori. \u00cen perioada epidemiei de COVID-19  rata de vaccinarea sc\u0103zut semnificativ, astfel c\u0103 anii 2023 \u0219i 2024 au fost ani puternici de cre\u0219tere a num\u0103rului cazurilor de rujeol\u0103. Rom\u00e2nia raportase cel mai mare num\u0103r de cazuri \u00een regiune pentru anul 2024 &#8211; 30.692 de cazuri, urmat\u0103 de Kazahstan &#8211; 28.147 de cazuri. <\/p>\n<p>Conform informa\u021biilor Institutului Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate Public\u0103, \u00een 2024 la nivel global au fost \u00eenregistrate 95.000 de decese din cauza rujeolei, \u00een special \u00een r\u00e2ndul copiilor nevaccina\u021bi sau cu schem\u0103 incomplet\u0103 cu v\u00e2rsta sub 5 ani. Tot INSP, cit\u00e2nd date furnizate de Portalul European de Informa\u021bii despre vaccinare, mai precizeaz\u0103 c\u0103 o persoan\u0103 bolnav\u0103 de rujeol\u0103 infecteaz\u0103 la r\u00e2ndul ei alte \u00eentre 12 \u0219i 18 persoane. <\/p>\n<p>Cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul altor boli transmisibile? O persoan\u0103 bolnav\u0103 de oreion poate infecta \u00een medie alte  4-7 persoane, un bolnav de tuse convulsiv\u0103 poate infecta \u00eentre 12 \u0219i 17 persoane, iar un bolnav de difterie sau rubeol\u0103 poate infecta \u00een medie 6-7 persoane din anturaj.<\/p>\n<h2>Vaccinul pentru rujeol\u0103, disponibil \u00een Rom\u00e2nia din 1979<\/h2>\n<p>Rujeola este, a\u0219adar, una dintre cele mai contagioase boli, func\u021bion\u00e2nd ca un  <i>\u201eindicator sensibil al lacunelor de imunizare popula\u021bional\u0103\u201d,<\/i> arat\u0103 INSP, \u00een cuprinsul materialelor de pe site-ul propriu prezentate \u00een cadrul Campaniei Na\u021bionale  \u201eCopil vaccinat = Copil protejat\u201d.<\/p>\n<p>Conform datelor OMS, \u00een anul 2024, 84% dintre copii au primit 1 doz\u0103 de vaccin rujeolic p\u00e2n\u0103 la a doua aniversare, iar 76% dintre copii au primit 2 doze. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2024, 191 de state membre au inclus o a doua doz\u0103 de vaccin \u00eempotriva rujeolei \u00een programele lor na\u021bionale de imunizare.<\/p>\n<p>\u00a0\u201e<i>\u00cen Rom\u00e2nia, imunizarea \u00eempotriva rujeolei a \u00eenceput \u00een anul 1979\u00a0 iar \u00een prezent se realizeaz\u0103 prin administrarea vaccinului combinat rujeol\u0103\u2013rubeol\u0103\u2013oreion (ROR), introdus \u00een calendarul na\u021bional de vaccinare \u00een anul 2004\u201d<\/i>, arat\u0103 INSP.  Dup\u0103 introducerea vaccinului, rata de acoperire vaccinal\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 s-a men\u021binut constant peste 95%, pragul recomandat de OMS pentru prevenirea transmiterii bolii. Sc\u0103derea a \u00eenceput, \u00een schimb, s\u0103 se \u00eenregistreze \u00eencep\u00e2nd cu anul 2010, ajung\u00e2nd \u00een 2024 la doar 80,8% pentru prima doz\u0103 \u0219i la 69,4% pentru a doua doz\u0103 de vaccin ROR. <i>\u201eAceast\u0103 tendin\u021b\u0103 descendent\u0103 este pus\u0103, par\u021bial, pe seama reducerii \u00eencrederii popula\u021biei \u00een beneficiile vaccin\u0103rii, reflectat\u0103 prin cre\u0219terea num\u0103rului de refuzuri parentale privind vaccinarea copiilor\u201d<\/i>, potrivit institu\u021biei de s\u0103n\u0103tate public\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen doi ani, 2023 \u0219i 2024, \u00een \u021bara noastr\u0103 au fost \u00eenregistrate 27.234 de cazuri, dintre care 22 soldate cu decese (5 \u00een Municipiul Bucure\u0219ti, 4 \u00een jude\u021bul Bra\u0219ov, 3 \u00een jude\u021bul Giurgiu, 2 \u00een jude\u021bul Arge\u0219, 2 \u00een jude\u021bul Ia\u0219i, 1 \u00een jude\u021bul Mure\u0219, 1 \u00een jude\u021bul Sibiu, 1 \u00een jude\u021bul Buz\u0103u, 1 \u00een jude\u021bul Constan\u021ba, 1 \u00een jude\u021bul Alba \u0219i 1 \u00een jude\u021bul Ialomi\u021ba). Doar \u00een luna decembrie 2024 au fost notificate 1.003 cazuri, cele mai multe dintre acestea provenind din jude\u021bele Neam\u021b (382), Suceava (94) \u0219i Constan\u021ba (75). <\/p>\n<h2>Nu exist\u0103 tratament specific pentru rujeol\u0103<\/h2>\n<p>Pentru \u201ebanala\u201d rujeol\u0103 exist\u0103 vaccin, \u00een prezent refuzat de foarte mul\u021bi p\u0103rin\u021bi, dar nu exist\u0103 tratament specific.  <i>\u201e\u00cengrijirea bolnavilor ar trebui s\u0103 se concentreze pe ameliorarea simptomelor \u0219i pe prevenirea complica\u021biilor\u201d,<\/i> spun speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>Iar lista complica\u021biilor este lung\u0103: infec\u021bii ale urechii (otit\u0103 medie acut\u0103); infec\u021bii oculare; probleme severe de respira\u021bie, inclusiv pneumonie (pneumonie rujeoloas\u0103); encefalit\u0103 (o infec\u021bie care provoac\u0103 inflamarea creierului \u0219i poten\u021biale leziuni ale creierului); diaree sever\u0103 \u0219i deshidratare asociat\u0103; orbire. <\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/sanatate\/povestea-tuburatoare-spusa-de-medicul-mihai-craiu-2500445.html\">\u201eMajoritatea deceselor cauzate de rujeol\u0103 <\/a><i>sunt legate de complica\u021biile bolii. Dac\u0103 o femeie se \u00eemboln\u0103ve\u0219te de rujeol\u0103 \u00een timpul sarcinii, acest lucru poate fi periculos pentru mam\u0103 \u0219i poate duce la na\u0219terea prematur\u0103 a bebelu\u0219ului ei cu o greutate mic\u0103 la na\u0219tere\u201d,<\/i> men\u021bioneaz\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>Complica\u021biile sunt cele mai frecvente la copiii sub 5 ani \u0219i la adul\u021bii peste 30 de ani. <i>\u201eSunt mai probabile la copiii care sunt subnutri\u021bi, \u00een special cei cu deficit de vitamina A sau cu un sistem imunitar sl\u0103bit din cauza infec\u021biei HIV sau a altor boli. Rujeola sl\u0103be\u0219te sistemul imunitar \u0219i poate face organismul \u201es\u0103 uite\u201d cum s\u0103 se protejeze \u00eempotriva infec\u021biilor, l\u0103s\u00e2nd copiii extrem de vulnerabili\u201d,<\/i> mai spun medicii.\u00a0<\/p>\n<p>Pacien\u021bii diagnostica\u021bi cu rujeol\u0103, fie adul\u021bi, fie copii, ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 dou\u0103 doze de suplimente cu vitamina A, cu o pauz\u0103 de 24 de ore \u00eentre doze pentru a preveni leziunile oculare \u0219i  orbirea, sau chiar decesul. <\/p>\n<p>\u201e<i>Rujeola este o boal\u0103 grav\u0103. Vaccinarea este cea mai bun\u0103 modalitate de a ob\u021bine imunitate \u00eempotriva rujeolei. (&#8230;) Vaccinul ROR este un vaccin combinat care asigur\u0103 protec\u021bie \u00eempotriva a trei boli cu o singur\u0103 \u00een\u021bep\u0103tur\u0103, av\u00e2nd un istoric de siguran\u021b\u0103 excelent. Vaccinarea ROR nu cre\u0219te riscul de a dezvolta autism\u201d,<\/i> se mai men\u021bioneaz\u0103 \u00een materialele din cadrul campaniei.<\/p>\n<p>Cele mai expuse persoane sunt cele nevaccinate sau vaccinate dar care nu au dezvoltat imunitate. Dintre acestea, copiii mici nevaccina\u021bi \u0219i femeile \u00eens\u0103rcinate prezint\u0103 cel mai mare risc de complica\u021bii severe ale rujeolei. Copiii cu malnutri\u021bie sau alte cauze ale unui sistem imunitar slab au cel mai crescut risc de deces din cauza rujeolei.<\/p>\n<h2>Cinci decese cauzate de \u201etusea m\u0103g\u0103reasc\u0103\u201d \u00een 2025<\/h2>\n<p>O alt\u0103 boal\u0103 prevenibil\u0103 prin vaccinare este tusea convulsiv\u0103, produs\u0103 de bacteria Bordetella pertussis. \u0218i \u00een cazul acestei boli rata de refuz la vaccinare a crescut. \u00cen 2025, conform datelor INSPP, \u00een Rom\u00e2nia au fost \u00eenregistrate 2.862 cazuri de tuse convulsiv\u0103, dintre care 5 decese (1 \u00een municipiul Bucure\u0219ti, 1 \u00een jude\u021bul Ia\u0219i, 1 \u00een jude\u021bul Bra\u0219ov, 1 \u00een jude\u021bul Alba \u0219i 1 \u00een jude\u021bul Suceava). <\/p>\n<p>La \u00eenceput, simptomele tusei convulsive nu dau prea mari semne de \u00eengrijorare.  Debuteaz\u0103 cu rinoree sau nas \u00eenfundat, tuse u\u0219oar\u0103, ocazional\u0103. Continu\u0103 \u00een schimb cu  apnee (\u00eentreruperi ale respira\u021biei) \u0219i cianoz\u0103 (colorarea pielii \u00een albastru).<i> \u201eDup\u0103 1-2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la apari\u021bia primelor simptome, copiii vor dezvolta episoade de tuse intens\u0103, manifestate prin accese de tuse frecvente care se succed rapid. Dup\u0103 accesul de tuse urmeaz\u0103 un efort inspirator \u00eenso\u021bit de un zgomot \u0219uierat, ascu\u021bit. \u00cen timpul accesului de tuse copilul poate deveni cianotic. Un astfel de episod de tuse poate fi urmat \u0219i de un episod de v\u0103rs\u0103tur\u0103. Accesele de tuse apar mai frecvent noaptea, put\u00e2nd ajunge \u00een medie p\u00e2n\u0103 la 15 accese\/24 de ore. \u00centre accesele de tuse starea general\u0103 este relativ bun\u0103, f\u0103r\u0103 prezen\u021ba semnelor de boal\u0103. Aceast\u0103 etap\u0103 a bolii dureaz\u0103 de obicei \u00eentre 1-6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, persist\u00e2nd uneori p\u00e2n\u0103 la 10 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni\u201d<\/i>, arat\u0103 speciali\u0219tii. <\/p>\n<p>Trebuie men\u021bionat c\u0103 tusea convulsiv\u0103 poate afecta persoane de orice v\u00e2rst\u0103, iar \u00eemboln\u0103virea, de\u0219i boala se transmite pe cale respiratorie, poate surveni \u00een orice perioad\u0103 a anului, \u00eens\u0103 este mai frecvent\u0103 vara \u0219i toamna. \u00cen prezent, grupele de v\u00e2rst\u0103 cu cele mai multe cazuri de tuse convulsiv\u0103 diagnosticate sunt sugarii sub un an \u0219i copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 10 \u0219i 20 de ani. \u201e<i>To\u021bi cei care nu sunt vaccina\u021bi \u00eempotriva tusei convulsive cu num\u0103rul recomandat de doze de vaccin sunt expu\u0219i riscului de infectare, indiferent de v\u00e2rst\u0103\u201d,<\/i>\u00a0indic\u0103 INSP. <\/p>\n<p>Printre complica\u021biile tusei convulsive se num\u0103r\u0103: pneumonia, leziunile pulmonare extinse, encefalit\u0103 etc. \u0219i chiar deces. Trecerea prin boal\u0103 nu ofer\u0103 imunitatea permanent\u0103, astfel explic\u00e2ndu-se re\u00eemboln\u0103virea anumitor pacien\u021bi.<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia se administreaz\u0103 vaccin \u00eempotriva tusei convulsive de peste 75 ani (din 1960). infec\u021bia poate s\u0103 apar\u0103 \u0219i dup\u0103 vaccin, \u00eens\u0103 form aclinic\u0103 va fi mai u\u0219oar\u0103. Schema de vaccinare a copiilor \u00eempotriva tusei convulsive presupune vaccinarea cu trei doze de vaccin hexavalent DTPa-VPI-HB-Hib, administrate la v\u00e2rsta de 2, 4 \u0219i 11 luni, urmate de un prim rapel la v\u00e2rsta de 5-6 ani \u0219i un al doilea rapel la 14 ani. Dup\u0103 aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 este necesar un rapel din 10 \u00een 10 ani. <\/p>\n<p>\t\t\t<a data-gtrack=\"{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/sanatate\/ce-este-tusea-de-100-de-zile-care-a-umplut-2399530.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span><\/span><br \/>\n                    <span>Ce este \u201etusea de 100 de zile\u201d, care a umplut spitalele de copii. Medic: \u201eBoala poate fi prevenit\u0103 prin vaccinare\u201d<\/span><br \/>\n                    <svg width=\"14\" height=\"14\" viewBox=\"0 0 24 24\" fill=\"none\" stroke=\"currentColor\" stroke-width=\"2.5\" stroke-linecap=\"round\" stroke-linejoin=\"round\"><polyline points=\"9 18 15 12 9 6\" \/><\/svg><br \/>\n                <\/a><\/p>\n<p><i>\u201e\u00cen cazul femeilor gravide, pentru a se maximiza transferul pasiv de anticorpi c\u0103tre f\u0103t, acestea ar trebui s\u0103 se vaccineze \u00eempotriva tusei convulsive \u00eencep\u00e2nd cu s\u0103pt\u0103m\u00e2na 27 de sarcin\u0103. Adolescen\u021bii \u0219i adul\u021bii sunt o surs\u0103 important\u0103 de agent patogen pentru sugar. Persoanele sunt contagioase \u00een timpul fazei de debut a bolii \u0219i \u00een primele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale fazei paroxistice (aproximativ 21 de zile)\u201d<\/i>, se mai men\u021bioneaz\u0103 pe site-ul INSP.<\/p>\n<h2>Boala \u00een care poate s\u0103 apar\u0103 complica\u021bia \u201eg\u00e2t de taur\u201d<\/h2>\n<p>Una dintre bolile transmisibile foarte grave, dar care pot fi prevenite prin vaccinare, este difteria. <\/p>\n<p>Este cauzat\u0103 de bacteria Corynebacterium diphtheriae (\u00een unele cazuri \u0219i de Corynebacterium ulcerans sau pseudotuberculosis) care se localizeaz\u0103 cel mai frecvent la nivelul mucoasei g\u00e2tului \u0219i a c\u0103ilor respiratorii superioare sau la nivel cutanat, produc\u00e2nd o toxin\u0103 ce determin\u0103 manifest\u0103ri sistemice, fiind afectate \u0219i alte organe. <\/p>\n<p>Pacien\u021bii pot avea simptome sau nu, \u00eens\u0103 \u0219i pacien\u021bii care nu prezint\u0103 semne, odat\u0103 infecta\u021bi, pot da boala mai departe.<\/p>\n<p>\u201e<i>Aproximativ 1 din 10 pacien\u021bi cu difterie respiratorie decedeaz\u0103, chiar \u0219i cu tratament. Persoanele nevaccinate care au intrat \u00een contact direct cu o persoan\u0103 infectat\u0103 sunt expuse riscului de \u00eemboln\u0103vire. Bacilul difteric se transmite prin pic\u0103turi respiratorii, de la persoane infectate sau purt\u0103toare ale bacteriei, \u00een special prin tuse sau str\u0103nut\u201d<\/i>, arat\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>\u00cen cazul \u00een care boala afecteaz\u0103 pielea, bacteria se poate transmite prin contactul cu pl\u0103gile sau leziunile unei persoane infectate. <\/p>\n<p><i>\u201eDifteria poate fi tratat\u0103 cu antitoxina difteric\u0103 \u0219i cu antibiotice. Persoanele care locuiesc \u00eempreun\u0103 cu bolnavi de difterie pot primi un tratament preventiv cu antibiotice\u201d, s<\/i>e mai precizeaz\u0103 pe site-ul INSP. <\/p>\n<p>Vestea bun\u0103 este c\u0103 vaccinul eficient \u0219i vaccinarea sus\u021binut\u0103 au redus p\u00e2n\u0103 aproape la dispari\u021bie cazurile \u00een Europa sau la nivel global.  <\/p>\n<p>Difteria poate fi respiratorie sau cutanat\u0103. Cea respiratorie se manifest\u0103 ca o infec\u021bie a c\u0103ilor respiratorii,  cu dureri \u00een g\u00e2t \u0219i febr\u0103 mic\u0103 \u00een primele zile ale bolii. \u00cen cazurile u\u0219oare de boal\u0103 nu vor ap\u0103rea alte simptome, arat\u0103 speciali\u0219tii. C\u00e2nd \u00eens\u0103 se agraveaz\u0103, se va forma o membran\u0103 dens\u0103, fie local, de exemplu numai pe amigdale sau faringe, fie pe o arie extins\u0103 a c\u0103ilor respiratorii ale persoanei infectate. <i>\u201e\u00cen cazurile mai grave, g\u00e2tul pacientului cre\u0219te foarte mult \u00een volum, c\u0103p\u0103t\u00e2nd un aspect de <<g\u00e2t de taur>>\u201d<\/i>, mai men\u021bioneaz\u0103 INSP.  <\/p>\n<p>Difteria cutanat\u0103 se manifest\u0103 cu ulcera\u021bii pe piele, leziuni acoperite de o membran\u0103 gri care nu se vindec\u0103. <i>\u201eAceast\u0103 form\u0103 de boal\u0103 este mai frecvent\u0103 \u00een regiuni  cu nivel socio-economic sc\u0103zut, la persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post sau la persoanele care utilizeaz\u0103 droguri injectabile\u201d,<\/i> arat\u0103 speciali\u0219tii \u00een s\u0103n\u0103tate public\u0103.<\/p>\n<p>Riscul foarte mare de deces, care apare la de 1 din 10 pacien\u021bi, chiar \u0219i cu instituirea tratamentului adecvat, are la baz\u0103 afectarea cardiac\u0103. \u00cen cursul bolii, se elibereaz\u0103 toxina difteric\u0103 \u00een sistemul circulator \u0219i \u00een \u021besuturi, iar acest lucru poate duce la leziuni extinse ale organelor (inim\u0103, rinichi, sistem nervos). <\/p>\n<p>Bacteria difteric\u0103 se transmite simplu, prin pic\u0103turi respiratorii, de la persoane infectate sau purt\u0103toare ale bacteriei difterice, \u00een special prin tuse sau str\u0103nut. Dac\u0103 boala este localizat\u0103 la nivelul pielii, ea se poate transmite prin contactul cu leziunile cutanate ale unei persoane infectate. Persoanele cu difterie netratat\u0103 pot fi contagioase p\u00e2n\u0103 la patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, iar persoanele purt\u0103toare ale bacteriilor difterice pot fi contagioase o perioad\u0103 \u0219i mai \u00eendelungat\u0103, chiar dac\u0103 nu au niciun fel de simptome. <\/p>\n<p>Printre factorii de risc pentru difterie se num\u0103r\u0103 \u0219i c\u0103l\u0103toriile \u00een zonele afectate de difterie, contactul direct cu bovine \u0219i consumul de produse lactate crude. Persoanele nevaccinate care au intrat \u00een contact direct cu o persoan\u0103 infectat\u0103 sunt expuse riscului de difterie.<\/p>\n<p>Vaccinarea \u00eempotriva difteriei se face \u00een combina\u021bie cu alte vaccinuri care asigur\u0103 protec\u021bie \u00eempotriva unor boli precum tetanosul, tusea convulsiv\u0103, poliomielita, infec\u021biile cu Haemophilus influenzae tip B, hepatit\u0103 B. \u201e<i>Ca urmare a vaccin\u0103rii sus\u021binute, boala a fost eliminat\u0103 sau controlat\u0103 cu succes \u00een multe regiuni ale lumii. Totu\u0219i, pot s\u0103 apar\u0103 din nou cazuri de difterie dac\u0103 ratele de acoperire vaccinal\u0103 scad sub nivelul optim la care boala poate fi prevenit\u0103\u201d<\/i>, mai arat\u0103 sursa citat\u0103.<\/p>\n<h2>Infec\u021bia viral\u0103 care afecteaz\u0103 sistemul nervos. Paralizia este ireversibil\u0103<\/h2>\n<p>O alt\u0103 boal\u0103 grav\u0103, \u00een care ast\u0103zi pu\u021bin\u0103 lume mai crede, iar asta pentru c\u0103 prin vaccinare a fost aproape eradicat\u0103, este poliomielita &#8211; o infec\u021bie viral\u0103 care afecteaz\u0103 \u00een principal sistemul nervos. Virusul se transmite prin contaminarea m\u00e2inilor, ustensilelor, alimentelor \u0219i apei cu materii fecale de la o persoan\u0103 infectat\u0103 \u0219i mai rar prin pic\u0103turi respiratorii sau aerosoli. \u00cenainte de introducerea vaccin\u0103rii \u00een mas\u0103, poliomielita era una dintre principalele cauze de paralizie \u0219i deces la copii.<\/p>\n<p>Pentru ea nu exist\u0103 niciun tratament specific disponibil, cazurile fiind gestionate prin tratarea simptomelor. <\/p>\n<p><i>\u201eParalizia \u00een poliomielit\u0103 este ireversibil\u0103, tratamentul ajut\u00e2nd doar la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea mobilit\u0103\u021bii\u201d<\/i>, arat\u0103 speciali\u0219tii INSP. <\/p>\n<p>\u201e<i>\u00cen anul 1988, Adunarea Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a adoptat Ini\u021biativa global\u0103 pentru eradicarea poliomielitei. Programele de vaccinare la scar\u0103 larg\u0103 au reu\u0219it s\u0103 elimine poliomielita s\u0103lbatic\u0103 din majoritatea regiunilor lumii, iar eforturile continu\u0103 pentru a opri transmiterea bolii \u00een pu\u021binele \u021b\u0103ri \u00een care mai persist\u0103. Vaccinarea este esen\u021bial\u0103 \u00een lupta \u00eempotriva poliomielitei, iar obiectivul este de a ob\u021bine o lume f\u0103r\u0103 poliomielit\u0103\u201d, <\/i>mai indic\u0103 speciali\u0219tii \u00een s\u0103n\u0103tate public\u0103. <\/p>\n<p>\t\t\t<a data-gtrack=\"{\"event\":\"utm_click\",\"data\":{\"event_category\":\"article_related\"}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/sanatate\/ce-este-ingerul-mortii-copiilor-boala-grava-2419028.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span><\/span><br \/>\n                    <span>Ce este \u201e\u00cengerul Mor\u021bii Copiilor\u201d, boala grav\u0103 care alarmeaz\u0103 medicii. Dr. Mihai Craiu: \u201eUnii s-au sim\u021bit extrem de agresa\u021bi psihologic, este o realitate trist\u0103\u201d<\/span><br \/>\n                    <svg width=\"14\" height=\"14\" viewBox=\"0 0 24 24\" fill=\"none\" stroke=\"currentColor\" stroke-width=\"2.5\" stroke-linecap=\"round\" stroke-linejoin=\"round\"><polyline points=\"9 18 15 12 9 6\" \/><\/svg><br \/>\n                <\/a><\/p>\n<p>Ca \u0219i \u00een cazul difteriei, mul\u021bi dintre pacien\u021bi nu prezint\u0103 niciun simptom. \u00cen fapt, aproximativ 70% din persoanele infectate cu virusul poliomielitic nu au niciun simptom, iar aproximativ 25% au doar simptome u\u0219oare (de exemplu febr\u0103, dureri de cap, v\u0103rs\u0103turi \u0219i diaree). Paralizia, cea mai temut\u0103 complica\u021bie, care \u00eencepe cu simptome de meningit\u0103, urmate de dureri musculare severe \u0219i de pierderea senza\u021biei \u0219i mobilit\u0103\u021bii \u00een diferite p\u0103r\u021bi ale corpului, apare la mai pu\u021bin de 1% din totalul infec\u021biilor \u0219i poate duce la invaliditate permanent\u0103 \u0219i deces. <\/p>\n<p>\u201e<i>Dintre persoanele care sufer\u0103 de paralizie, decesul survine la 5-15% din cazuri prin afectarea mu\u0219chilor respiratori, iar dou\u0103 treimi prezint\u0103 sl\u0103biciune permanent\u0103. \u00cen cazuri rare, virusul poliomielitic poate cauza inflama\u021bia creierului\u201d, <\/i>mai men\u021bioneaz\u0103 speciali\u0219tii. <\/p>\n<p>Copiii sub cinci ani, nevaccina\u021bi, sunt cei mai expu\u0219i riscului de infec\u021bie. <\/p>\n<p>La risc crescut sunt persoanele care locuiesc\/c\u0103l\u0103toresc \u00een zonele cu circula\u021bie a virusului poliomielitic \u0219i cu densitate mare a popula\u021biei, infrastructur\u0103 deficitar\u0103 a serviciilor medicale, condi\u021bii sanitare precare, inciden\u021ba mare a bolilor care cauzeaz\u0103 diaree, nivelul redus de acoperire vaccinal\u0103 \u00eempotriva poliomielitei.<\/p>\n<p>\u00cen prezent, \u00een Rom\u00e2nia este disponibil vaccinul poliomielitic inactivat (VPI), administrat injectabil, vaccinarea f\u0103c\u00e2nd parte din programele de vaccinare de rutin\u0103 a copiilor din statele membre ale Uniunii Europene. VPI poate fi administrat ca monovaccin sau \u00een combina\u021bie cu alte vaccinuri (de exemplu difteric, tetanic, pertussis, hepatitic B \u0219i Haemophilus influenzae de tip B). <\/p>\n<h2>Virusul care st\u0103 la baza multor forme de cancer<\/h2>\n<p>Un virus care se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te cu u\u0219urin\u021b\u0103 prin contactul piele pe piele  \u00een timpul activit\u0103\u021bii sexuale cu o alt\u0103 persoan\u0103 infectat\u0103 este  Human Papilloma Virus (HPV). Infec\u021bia cu HPV este una dintre cele mai frecvente infec\u021bii cu transmitere sexual\u0103, iar riscul de a contracta o infec\u021bie cu HPV de-a lungul vie\u021bii este de 70-90%. Pe de alt\u0103 parte, este singurul virus care poate determina dezvoltarea anumitor tipuri de cancere pentru care exist\u0103 prevenirea prin vaccinare. <\/p>\n<p>Cancerul de col uterin este unul dintre elle, fiind al 2-lea cel mai frecvent cancer dup\u0103 cancerul de s\u00e2n la femeile cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 ani \u0219i 44 de ani. <\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia, vaccinul \u00eempotriva HPV este gratuit pentru persoanele de ambele sexe cu v\u00e2rsta \u226511 ani \u015fi  <27 de ani \u0219i compensat 50% pentru persoanele de sex feminin cu v\u00e2rsta \u226527 de ani \u0219i <46 de ani. <\/p>\n<p>Vestea bun\u0103 este c\u0103 se observ\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia o cre\u0219tere a interesului pentru vaccinarea anti-HPV, pe l\u00e2ng\u0103 cancerul de col uterin infec\u021bia cu HPV put\u00e2nd fi asociat\u0103 \u0219i cu dezvoltarea altor cancere: cancere ale organelor genitale masculine (de penis) sau feminine (de vagin sau vulv\u0103), cancere de anus, dar \u0219i ale regiunii orofaringiene (cancere ale gurii, ale corzilor vocale). <\/p>\n<p>\u00cen acest moment sunt identificate peste 200 de tipuri de HPV, dintre care peste 40 infecteaz\u0103 tractul genital. Serotipurile HPV 16 \u0219i 18 sunt cele dou\u0103 serotipuri oncogene primare responsabile pentru 71% dintre cancerele de col uterin. Serotipurile HPV 31, 33, 45, 52 \u0219i 58 sunt responsabile \u00eempreun\u0103 pentru 18% dintre cancerele de col uterin \u00een timp ce doar 11% dintre cancerele de col uterin au alte cauze. <\/p>\n<p>Infec\u021bia nu d\u0103 simptome, este tranzitorie, a\u0219a c\u0103 cei mai mul\u021bi oameni nu vor \u0219ti c\u0103 sunt infecta\u021bi. De la momentul infect\u0103rii cu HPV \u0219i p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia cancerului de col uterin trec \u00een general 15-20 de ani, simptomele \u2013 dintre care cele mai frecvente sunt: s\u00e2nger\u0103ri vaginale neregulate sau s\u00e2nger\u0103ri dup\u0103 actul sexual, dureri de spate, la nivelul picioarelor sau pelvine, oboseal\u0103, pierderea \u00een greutate, pierderea poftei de m\u00e2ncare, disconfort vaginal sau scurgere mirositoare, durere la contactul sexual &#8211; ap\u0103r\u00e2nd \u00een stadii avansate ale bolii. Tot \u00een formele avansate de boal\u0103 pot ap\u0103rea: anemie sever\u0103, insuficien\u021b\u0103 renal\u0103, fistule, limfedem.<\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/sanatate\/ce-nu-stii-despre-bolile-pentru-care-exista-2514462.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sunt boli despre care am auzit, pe care unele persoane le consider\u0103 banale. \u00cen cazul unora, rata de deces este \u00eens\u0103 foarte mare. Pot fi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11959,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-11958","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11958","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11958"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11958\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11959"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11958"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11958"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11958"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}