{"id":11611,"date":"2026-02-28T14:03:40","date_gmt":"2026-02-28T14:03:40","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/02\/28\/muzee-unicat-ale-aurului-carbunelui-si-fierului-se-afla-in-judetul-unde-100-000-de-oameni-munceau-in-industrie\/"},"modified":"2026-02-28T14:03:40","modified_gmt":"2026-02-28T14:03:40","slug":"muzee-unicat-ale-aurului-carbunelui-si-fierului-se-afla-in-judetul-unde-100-000-de-oameni-munceau-in-industrie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/02\/28\/muzee-unicat-ale-aurului-carbunelui-si-fierului-se-afla-in-judetul-unde-100-000-de-oameni-munceau-in-industrie\/","title":{"rendered":"Muzee unicat ale aurului, c\u0103rbunelui \u0219i fierului. Se afl\u0103 \u00een jude\u021bul unde 100.000 de oameni munceau \u00een industrie"},"content":{"rendered":"
\n

Trei muzee unicat \u2013 al aurului, c\u0103rbunelui \u0219i fierului \u2013 amintesc de mo\u0219tenirea industrial\u0103 a Hunedoarei, unul dintre cele mai bogate jude\u021be \u00een resurse naturale, afectat \u00een ultimele decenii de declinul industrial.<\/p>\n

\"Muzeul<\/picture>\n

Muzeul Aurului din Brad. Foto: Lucian Ignat<\/p>\n<\/div>\n

Cele mai vechi mine de aur \u0219i de fier din Rom\u00e2nia dateaz\u0103 din Antichitate, iar unele, cum este galeria \u201eTreptele Romane\u201d, din jude\u021bul Hunedoara, s-au p\u0103strat \u00een stare bun\u0103 de conservare \u00eenc\u0103 din vremea romanilor. \u00cen Hunedoara, minele de c\u0103rbune, aur, fier, cupru \u0219i minereuri complexe, \u00eempreun\u0103 cu uzinele metalurgice \u0219i miniere, aveau peste 100.000 de angaja\u021bi \u00een anii \u201980, <\/a>perioada de maxim\u0103 expansiune a industriei grele.<\/p>\n

Cele mai multe au fost \u00eenchise \u00een anii 2000, iar \u00een prezent doar c\u00e2teva mii de oameni mai lucreaz\u0103 \u00een industria extractiv\u0103 a Hunedoarei. O mul\u021bime de uzine, exploat\u0103ri miniere \u0219i instala\u021bii metalurgice \u2013 unele vechi de peste dou\u0103 secole, altele construite \u00een secolul XX \u2013 au fost dezafectate \u0219i au disp\u0103rut \u00een ultimii ani. \u00cen schimb, Hunedoara \u0219i-a p\u0103strat o parte a mo\u0219tenirii industriale \u00een muzeele sale, restaurate \u00een ultimii ani.<\/p>\n

Muzeul Aurului din Brad<\/h2>\n

Cel mai valoros dintre acestea a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een 1912, <\/a>la Brad, \u0219i p\u0103streaz\u0103 unele dintre cele mai pre\u0163ioase piese de aur nativ descoperite de-a lungul timpului.<\/p>\n

Primele minerale \u015fi metale pre\u0163ioase care aveau s\u0103 fie admirate la Muzeul Aurului din Brad au fost str\u00e2nse \u00eencep\u00e2nd de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, de la minele din Mun\u0163ii Metaliferi. \u00cen acei ani, aproape toate a\u015fez\u0103rile montane cuprinse \u00een \u201epoligonul aurului\u201d sau \u201epatrulaterul aurifer\u201d, cu laturile \u00eentre Brad (Caraci), Ro\u015fia Montan\u0103, Baia de Arie\u015f, Zlatna, S\u0103c\u0103r\u00e2mb \u015fi Certeju de Sus, aveau mine exploatate intens, din care erau extrase aur, argint \u0219i cupru.<\/p>\n

\n\"1<\/picture>\n

Imaginea 1\/23:<\/span>
\n 1 brad muzeul aurului (10) JPG<\/p>\n<\/div>\n

Muzeul Aurului din Brad \u015fi-a \u00eembog\u0103\u0163it patrimoniul cu peste 1.000 de piese de aur nativ, \u00een forme \u015fi combina\u0163ii rare, care c\u00e2nt\u0103resc \u00eempreun\u0103 aproape cinci kilograme. Unele piese impresioneaz\u0103 prin forma lor primar\u0103, care le-a adus denumiri precum \u201epana lui Eminescu\u201d, \u201ebalerina\u201d, \u201eharta Rom\u00e2niei\u201d, \u201eferiga\u201d, \u201ec\u0103\u0163elu\u015ful\u201d, \u201er\u0103\u0163u\u015fca\u201d \u015fi \u201e\u015fop\u00e2rlele din aur\u201d, datorit\u0103 asem\u0103n\u0103rii cu obiectele la care fac referire.<\/p>\n

\u00cen muzeu este expus \u015fi un lingou de aur de peste un kilogram, care arat\u0103 bog\u0103\u0163ia \u0163inutului \u00een resurse minerale. Tot aici sunt prezentate unelte vechi care arat\u0103 cum era extras minereul \u00een urm\u0103 cu peste dou\u0103 milenii, metale rare precum silvanitul \u015fi nagyagytul, descoperite pentru prima dat\u0103 \u00een lume \u00een z\u0103c\u0103minte din Mun\u0163ii Apuseni, \u015fi peste 800 de exponate minerale aduse din toate col\u0163urile lumii.<\/p>\n

Minele Bradului au dat muzeului aur nativ<\/h2>\n

Majoritatea pieselor provin din zona minelor Brad-Ruda, Musariu, Br\u0103di\u015for \u015fi Valea Morii, ele fiind prezentate publicului a\u015fa cum au fost g\u0103site de minerii care lucrau \u00een subteran. De aici provin mai multe foi\u0163e de aur nativ, aflate \u00een diverse combina\u0163ii cu cuar\u0163 sau cu hidroxid de fier, cu forme spectaculoase.<\/p>\n

Minele de aur din zona Bradului au o istorie de aproape dou\u0103 milenii. Cea mai bine p\u0103strat\u0103 galerie antic\u0103 de aici se nume\u015fte Treptele Romane (video) \u015fi \u015fi-a primit numele de la faptul c\u0103, la cap\u0103tul celor aproape 200 de metri ai s\u0103i, mai pot fi v\u0103zute sc\u0103ri d\u0103ltuite \u00een piatr\u0103, specifice minelor din vremea romanilor. De la cap\u0103tul treptelor, \u00een trecut, alte tuneluri miniere formau un labirint subteran uria\u015f \u015fi neregulat, s\u0103pat \u00een c\u0103utarea filoanelor de aur.<\/p>\n

\u00cen anii \u201980, \u00een minele din vecin\u0103tatea Bradului \u015fi Cri\u015fciorului lucrau peste 10.000 de oameni, iar re\u0163eaua de galerii miniere subterane a exploat\u0103rilor de la Barza se \u00eentindea pe mai mult de c\u00e2teva sute de kilometri \u015fi avea 11 intr\u0103ri la suprafa\u0163\u0103. P\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 2000, toate exploat\u0103rile miniere au fost \u00eenchise, \u00eens\u0103 noi resurse impresionante de aur \u0219i cupru au fost conturate \u00een zon\u0103, altele fiind cunoscute \u0219i sigilate \u00een subteran.<\/p>\n

De la minele B\u0103i\u0163ei au ajuns la muzeu foi\u0163e delicate de aur, combinate cu cuar\u0163. De la minele Hondol, S\u0103c\u0103r\u00e2mb \u015fi Certeju de Sus (comuna Certeju de Sus) sunt p\u0103strate \u00een muzeul din Brad mai multe exponate valoroase de aur lamelar cu cuar\u0163. A\u015fez\u0103rile din jurul S\u0103c\u0103r\u00e2mbului au o istorie de peste trei secole. Minele de la Ro\u015fia Montan\u0103, St\u0103nija, Bucium \u015fi din Mun\u0163ii Bihorului au oferit \u015fi ele exponate pre\u0163ioase muzeului unic \u00een lume. <\/p>\n

Muzeul dedicat c\u0103rbunelui<\/h2>\n

Alte dou\u0103 muzee industriale din Hunedoara au fost redate publicului cu ajutorul investi\u021biilor finan\u021bate din fonduri europene.<\/p>\n

\u00cenfiin\u021bat \u00een 1967, Muzeul Mineritului din Petro\u0219ani red\u0103 istoria minelor de c\u0103rbune din Valea Jiului, regiunea carbonifer\u0103 cea mai intens exploatat\u0103 din Rom\u00e2nia secolului XX.<\/p>\n

\n\"muzeul<\/picture>\n

Imaginea 1\/27:<\/span>
\n muzeul mineritului foto adr vest<\/p>\n<\/div>\n

Muzeul Mineritului a fost reabilitat \u00een perioada 2018\u20132021, printr-o investi\u021bie de cinci milioane de lei, finan\u021bat\u0103 de Uniunea European\u0103. Cl\u0103direa care \u00eel ad\u0103postea, veche de peste un secol, a fost reparat\u0103, consolidat\u0103 \u0219i dotat\u0103 cu un lift care asigur\u0103 accesul de la demisol p\u00e2n\u0103 \u00een pod, iar zona din fa\u021ba muzeului a fost reamenajat\u0103 cu alei, trotuare \u0219i spa\u021bii verzi.<\/p>\n

Colec\u021biile sale prezint\u0103 istoria mineritului de c\u0103rbune \u0219i dezvoltarea tehnicii miniere de exploatare, p\u0103str\u00e2nd piese valoroase din toate epocile exploat\u0103rilor.<\/p>\n

Primele mine de c\u0103rbune din Valea Jiului au fost deschise la mijlocul secolului al XIX-lea, \u00eens\u0103 industria zonei din sudul jude\u021bului Hunedoara a atins apogeul \u00een anii \u201980, c\u00e2nd \u00eentreprinderile miniere produceau anual aproximativ zece milioane de tone de c\u0103rbune.<\/p>\n

\u00cen 1990, Valea Jiului cuprindea 14 mine de c\u0103rbune, \u00eenfiin\u021bate de-a lungul unui c\u00e2mp minier de peste 60 de kilometri, care se \u00eentindea de la Lonea, \u00een est, p\u00e2n\u0103 la Valea de Brazi, \u00een vest. \u00cen jurul lor func\u021bionau uzine \u0219i instala\u021bii care deserveau activitatea minier\u0103, iar la \u00eenceputul anilor \u201990 sectorul asigura peste 40.000 de locuri de munc\u0103.<\/p>\n

\u00cen prezent, doar trei mine au r\u0103mas \u00een activitate: Vulcan, Livezeni (Petro\u0219ani) \u0219i Lupeni, ultima fiind \u00een proces de \u00eenchidere p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2026.<\/p>\n

Muzeul Fierului din Hunedoara<\/h2>\n

Hunedoara, un ora\u0219 cu o tradi\u021bie metalurgic\u0103 \u0219i minier\u0103 care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te r\u0103d\u0103cinile \u00een Antichitate, s-a dezvoltat \u00een secolele XVIII\u2013XIX odat\u0103 cu primele furnale construite \u00een vecin\u0103tatea sa, la Topli\u021ba, Gov\u00e2jdia (video) \u0219i C\u0103lan. Uzinele de Fier din Hunedoara au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een 1884, iar combinatul siderurgic din Hunedoara, care le-a urmat, ajunsese la aproape 20.000 de salaria\u021bi \u00een anii \u201980.<\/p>\n

Primul Muzeu al Fierului din Hunedoara a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een 1974 \u0219i a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201990. Locul s\u0103u va fi luat de noul Muzeu al Fierului, amenajat \u00eentr-o cl\u0103dire ridicat\u0103 \u00een anii 1900, pe malul Cernei, \u00een apropierea Castelului Corvinilor, ruinat\u0103 \u00een trecut, dar reabilitat\u0103 recent cu fonduri europene, printr-un proiect de dou\u0103 milioane de euro.<\/p>\n

\"Muzeul<\/picture>\n

Muzeul Fierului. Foto: Prim\u0103ria Hunedoara<\/p>\n<\/div>\n

\u201eAcum urmeaz\u0103 partea a doua a \u00eentregului demers: amenajarea efectiv\u0103 a viitorului muzeu. Va mai dura o vreme, deoarece dorim s\u0103 avem aici exponate c\u00e2t se poate de interesante. Foarte util va fi \u0219i spa\u021biul din vechea curte din spatele cl\u0103dirii istorice, unde avem o galerie expozi\u021bional\u0103 generoas\u0103, al\u0103turi de un spa\u021biu deschis \u0219i un furnal \u00een miniatur\u0103\u201d<\/i>, spune primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobou\u021banu.<\/p>\n

\"Muzeul<\/picture>\n

Muzeul Fierului. Foto: Prim\u0103ria Hunedoara<\/p>\n<\/div>\n

Tot \u00een vecin\u0103tatea Castelului Corvinilor, la ad\u0103postul unui fost mare turn de r\u0103cire al combinatului siderurgic \u0219i al vechiului sediu al Uzinelor de Fier, o parcare privat\u0103 a fost amenajat\u0103 \u0219i ca muzeu al fierului \u00een aer liber. Aici au fost aduse mai multe exponate care amintesc de Uzinele de Fier din Hunedoara sau care au fost folosite \u00een Combinatul Siderurgic Hunedoara.<\/p>\n

Printre ele se num\u0103r\u0103 trei statuete vechi, din fier, salvate \u00eenainte de a fi topite, care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 doi o\u021belari \u0219i un artist extravagant, dar \u0219i instala\u021bii inedite, piese \u0219i materiale folosite \u00een siderurgie.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Trei muzee unicat \u2013 al aurului, c\u0103rbunelui \u0219i fierului \u2013 amintesc de mo\u0219tenirea industrial\u0103 a Hunedoarei, unul dintre cele mai bogate jude\u021be \u00een resurse naturale, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11612,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-11611","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11611","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11611"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11611\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11612"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11611"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11611"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11611"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}