{"id":11262,"date":"2026-02-15T08:56:09","date_gmt":"2026-02-15T08:56:09","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/02\/15\/ce-pericole-aduce-plafonarea-generala-a-adaosului-comercial-cand-inflatia-depaseste-5-explicatia-simpla-pentru-toata-lumea\/"},"modified":"2026-02-15T08:56:09","modified_gmt":"2026-02-15T08:56:09","slug":"ce-pericole-aduce-plafonarea-generala-a-adaosului-comercial-cand-inflatia-depaseste-5-explicatia-simpla-pentru-toata-lumea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/02\/15\/ce-pericole-aduce-plafonarea-generala-a-adaosului-comercial-cand-inflatia-depaseste-5-explicatia-simpla-pentru-toata-lumea\/","title":{"rendered":"Ce pericole aduce plafonarea general\u0103 a adaosului comercial c\u00e2nd infla\u021bia dep\u0103\u0219e\u0219te 5% \u2014 explica\u021bia simpl\u0103 pentru toat\u0103 lumea"},"content":{"rendered":"
\n

Ideea introducerii unui mecanism automat de plafonare a adaosului comercial atunci c\u00e2nd infla\u021bia dep\u0103\u0219e\u0219te pragul de alert\u0103 de 5% este o m\u0103sur\u0103 de politic\u0103 economic\u0103 extrem de tentant\u0103 electoral, dar plin\u0103 de capcane structurale.<\/p>\n

\"Co\u0219<\/picture>\n

Criza pre\u021burilor se va transforma \u00eentr-o criz\u0103 a disponibilit\u0103\u021bii m\u0103rfurilor. Foto Shutterstock<\/p>\n<\/div>\n

De\u0219i la prima vedere pare un scut eficient pentru puterea de cump\u0103rare, sus\u021bin anali\u0219tii Frames, experien\u021ba economic\u0103 \u0219i exemplele europene arat\u0103 c\u0103 o astfel de interven\u021bie brutal\u0103 \u00een mecanismul liber de formare a pre\u021burilor <\/a>poate genera efecte adverse severe, transform\u00e2nd o criz\u0103 a pre\u021burilor \u00eentr-o criz\u0103 a disponibilit\u0103\u021bii m\u0103rfurilor.<\/p>\n

Efectul de bumerang: Implica\u021biile economice majore<\/h2>\n

Potrivit anali\u0219tilor, introducerea unui plafon fix pentru adaosul comercial (s\u0103 spunem, maxim 20% pentru procesatori \u0219i 20% pentru retaileri, a\u0219a cum s-a experimentat temporar pe alimente de baz\u0103) \u00eentr-un moment infla\u021bionist\u00a0genereaz\u0103 distorsiuni imediate pe lan\u021bul de aprovizionare.<\/p>\n

\u0218i mai grav este faptul c\u0103 din declara\u021biile f\u0103cute de ministrul Agriculturii reiese c\u0103 acest mecanism ar putea fi aplicat\u00a0tuturor produselor alimentare, nu numai celor de baz\u0103.<\/p>\n

\u201ePropunerea Ministerului Agriculturii ridic\u0103 o mul\u021bime de semne de \u00eentrebare. Dac\u0103 dl. Barbu vrea s\u0103 extind\u0103 un astfel de mecanism la nivelul \u00eentregii industrii alimentare, \u00een tentativa de a reduce infla\u021bia, asist\u0103m la o premier\u0103 mondial\u0103.\u00a0Pare o ini\u021biativ\u0103 demn\u0103 de Premiul Nobel pentru Economie. \u00cen realitate, este o inep\u021bie economic\u0103\u201d<\/i>, afirm\u0103 Adrian Negrescu, managerul Frames.<\/p>\n

Potrivit analizei, o asemenea reglementare risc\u0103 s\u0103 alunge din \u021bar\u0103 investitorii din retail, \u0219i nu doar pe cei din sectorul alimentar.<\/p>\n

Efectul de ,,Waterbed\u2019\u2019<\/h2>\n

Dac\u0103 plec\u0103m de la premisa propus\u0103 de Ministerul Agriculturii, efectele economice sunt u\u0219or de anticipat, arat\u0103 analiza.<\/a><\/p>\n

Retailerii, pentru a-\u0219i men\u021bine marjele de profitabilitate necesare acoperirii costurilor fixe (salarii, energie, chirii), vor fi for\u021ba\u021bi s\u0103 compenseze pierderile de la produsele plafonate prin\u00a0scumpirea agresiv\u0103 a celor neplafonate.<\/p>\n

Dac\u0103 uleiul \u0219i zah\u0103rul au adaos limitat, pre\u021bul detergentului, al cosmeticelor sau al altor produse din hipermarketuri va cre\u0219te dispropor\u021bionat.<\/p>\n

\u201eEste clasicul efect de Waterbed, pe care l-am mai v\u0103zut \u00een economie din momentul \u00een care a fost introdus\u0103 plafonarea adosului la produsele alimentare de baz\u0103. Inclusiv Consiliul Concuren\u021bei a reclamat acest efect economic cu consecin\u021be semnificative \u00een dinamica v\u00e2nz\u0103rilor \u0219i a puterii de cump\u0103rare<\/i>\u201d, arat\u0103 analiza Frames.<\/p>\n

Penuria la raft<\/h2>\n

Mai mult chiar, atunci c\u00e2nd pre\u021bul reglementat nu mai acoper\u0103 costul de produc\u021bie \u0219i logistic\u0103 (care cre\u0219te din cauza infla\u021biei), produc\u0103torii sau retailerii pot decide pur \u0219i simplu s\u0103 nu mai v\u00e2nd\u0103 acele produse. Apare fenomenul rafturilor goale sau al ra\u021bionaliz\u0103rii, deoarece v\u00e2nzarea devine o activitate generatoare de pierderi.<\/p>\n

\u00centr-un mediu cu marje controlate, companiile \u00ee\u0219i reduc drastic bugetele de investi\u021bii \u0219i marketing. Lansarea de produse noi devine riscant\u0103, iar calitatea produselor existente poate sc\u0103dea (fenomenul de skimpflation \u2013 reducerea calit\u0103\u021bii ingredientelor pentru a men\u021bine pre\u021bul).<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia nu este singura \u021bar\u0103 care a c\u0103utat solu\u021bii neortodoxe, \u00eens\u0103 modelele difer\u0103 radical prin rezultate\u201d<\/i>, afirm\u0103 Negrescu.<\/p>\n

Guvernul de la Budapesta, de exemplu, a impus cele mai dure plafoane de pre\u021b din UE pentru alimente \u0219i combustibili.\u00a0Rezultatul a fost dezastruos: Ungaria a \u00eenregistrat ulterior cea mai mare infla\u021bie alimentar\u0103 din UE (peste 40-50% la un moment dat), penurie de combustibil \u0219i zah\u0103r, \u0219i falimentul multor mici comercian\u021bi. C\u00e2nd plafoanele au fost ridicate, pre\u021burile au explodat pentru a recupera pierderile acumulate.<\/p>\n

\u00cen loc de legi coercitive, Fran\u021ba a optat\u00a0pentru \u201eTrimestre Anti-Inflation\u201d<\/i>,\u00a0un acord voluntar prin care retailerii s-au angajat s\u0103 \u021bin\u0103 pre\u021burile jos la o gam\u0103 selectat\u0103 de produse, \u00een schimbul unei presiuni guvernamentale asupra marilor produc\u0103tori industriali pentru a renegocia contractele.<\/p>\n

Grecia a impus o transparen\u021b\u0103 total\u0103 \u0219i o limitare a marjei de profit brut (nu a pre\u021bului final) la nivelul anului 2021 pentru produsele esen\u021biale. M\u0103sura a fost mai flexibil\u0103, permi\u021b\u00e2nd ajustarea pre\u021burilor \u00een func\u021bie de costuri, dar interzic\u00e2nd specula.<\/p>\n

Firmele locale sunt cele mai vulnerabile<\/h2>\n

Dac\u0103 va fi implementat\u0103 \u00een forma anun\u021bat\u0103 de ministrul Agriculturii, aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 menit\u0103 s\u0103 protejeze popula\u021bia ar putea avea un efect de bumerang pentru capitalul rom\u00e2nesc. Aplicarea unei astfel de reglement\u0103ri risc\u0103 s\u0103 scoat\u0103 din pia\u021b\u0103 tocmai antreprenorii rom\u00e2ni, care nu au o putere economic\u0103 care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 efectelor negative.<\/p>\n

\u201eMarile re\u021bele de retail (hipermarketurile, discounterii) au volume uria\u0219e \u0219i pot negocia pre\u021buri de achizi\u021bie mult mai mici de la furnizori. Ele pot supravie\u021bui cu un adaos comercial mic (de ex. 10-15%) datorit\u0103 rulajului rapid. \u00cen schimb, micile magazine rom\u00e2ne\u0219ti (comer\u021bul tradi\u021bional) au costuri opera\u021bionale per produs mult mai mari. O plafonare a adaosului la un nivel sc\u0103zut le-ar \u00eempinge direct \u00een faliment, neput\u00e2nd s\u0103-\u0219i acopere cheltuielile cu utilit\u0103\u021bile \u0219i personalul<\/i>\u201d, afirm\u0103 Negrescu.<\/p>\n

Potrivit anali\u0219tilor, \u00een fa\u021ba plafon\u0103rii adaosului, nu este exclus ca marii retaileri s\u0103 pun\u0103 o presiune enorm\u0103 pe furnizori (adesea produc\u0103tori rom\u00e2ni de hran\u0103) s\u0103 scad\u0103 pre\u021bul de livrare pentru a se \u00eencadra \u00een pre\u021bul final dorit.\u00a0Produc\u0103torii rom\u00e2ni, deja decapitaliza\u021bi, risc\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 sub cost sau s\u0103 fie delista\u021bi \u00een favoarea unor produse de import mai ieftine.<\/p>\n

\u201eIntroducerea automat\u0103 a plafon\u0103rii adaosului comercial la o infla\u021bie de 5%\u00a0risc\u0103 s\u0103 transforme economia Rom\u00e2niei \u00eentr-o pia\u021b\u0103 par\u021bial planificat\u0103, cu riscuri majore de bloca<\/i>j\u201d, arat\u0103 analiza Frames.<\/p>\n

De\u0219i poate oferi o gur\u0103 de oxigen electoral\u0103 \u0219i social\u0103 pe termen foarte scurt (c\u00e2teva luni), pe termen mediu m\u0103sura erodeaz\u0103 competitivitatea firmelor rom\u00e2ne\u0219ti mici, reduce oferta de m\u0103rfuri \u0219i, istoric vorbind, duce la o explozie \u0219i mai mare a pre\u021burilor \u00een momentul inevitabil al liberaliz\u0103rii pie\u021bei.<\/p>\n

\u201eSolu\u021bia viabil\u0103 este s\u0103 la\u0219i pia\u021ba liber\u0103, retailerii s\u0103 concureze \u00eentre ei, s\u0103 existe o competi\u021bie real\u0103 \u00een pia\u021b\u0103, iar dac\u0103 exist\u0103 \u00een\u021belegeri, avem Consiliul Concuren\u021bei care poate s\u0103 sanc\u021bioneze. \u00cen plus, s\u0103 nu uit\u0103m un lucru esen\u021bial \u2013 pre\u021burile sunt ca un elastic. Dac\u0103 tragi prea mult de el, se rupe, altfel spus dac\u0103 scumpe\u0219ti prea mult, r\u0103m\u00e2i cu marfa nev\u00e2ndut\u0103. Iar produc\u0103torii \u0219i retailerii \u0219tiu acest lucru, dovad\u0103 c\u0103 s-au angajat \u00eentr-o\u00a0curs\u0103 infernal\u0103 de promo\u021bii \u0219i discounturi, \u00een <\/i>tentativa de a-\u0219i p\u0103stra clientela<\/a>, de a face v\u00e2nz\u0103ri \u00een volum\u201d<\/i>, a mai declarat Negrescu. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ideea introducerii unui mecanism automat de plafonare a adaosului comercial atunci c\u00e2nd infla\u021bia dep\u0103\u0219e\u0219te pragul de alert\u0103 de 5% este o m\u0103sur\u0103 de politic\u0103 economic\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11263,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-11262","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11262","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11262"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11262\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11263"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11262"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11262"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11262"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}