{"id":11049,"date":"2026-02-08T05:58:03","date_gmt":"2026-02-08T05:58:03","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/02\/08\/povestea-arhitectului-nonagenar-care-a-schitat-fata-moderna-a-clujului-comunist-se-impunea-un-tipar-strict-dar-i-am-convins-ca-este-nevoie-si-de-spatiu-verde\/"},"modified":"2026-02-08T05:58:03","modified_gmt":"2026-02-08T05:58:03","slug":"povestea-arhitectului-nonagenar-care-a-schitat-fata-moderna-a-clujului-comunist-se-impunea-un-tipar-strict-dar-i-am-convins-ca-este-nevoie-si-de-spatiu-verde","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/02\/08\/povestea-arhitectului-nonagenar-care-a-schitat-fata-moderna-a-clujului-comunist-se-impunea-un-tipar-strict-dar-i-am-convins-ca-este-nevoie-si-de-spatiu-verde\/","title":{"rendered":"Povestea arhitectului nonagenar care a schi\u021bat fa\u021ba modern\u0103 a Clujului comunist: \u201eSe impunea un tipar strict, dar i-am convins c\u0103 este nevoie \u0219i de spa\u021biu verde\u201c"},"content":{"rendered":"
\n

Te-ai \u00eentrebat vreodat\u0103 cine a g\u00e2ndit cartierele prin care treci zilnic? Cine a trasat bulevardele, cine a decis unde r\u0103m\u00e2ne spa\u021biu verde \u0219i unde se ridic\u0103 un bloc? Povestea lui Vasile Mitrea arat\u0103 cum s-a construit ora\u0219ul Cluj-Napoca, \u00eentre norme \u0219i idealuri.<\/p>\n

\"Arh.<\/picture>\n

Arh. Vasile Mitrea, co-autor al unor cartiere clujene \u0219i al Centralei Telefonice. FOTO Captur\u0103 video<\/p>\n<\/div>\n

\u00centr-un sistem \u00een care aprob\u0103rile veneau greu, iar ini\u021biativa personal\u0103 era privit\u0103 cu suspiciune, Vasile Mitrea a riscat. A proiectat o cl\u0103dire care nu sem\u0103na cu nimic din peisajul standardizat al anilor \u201960: f\u0103r\u0103 fa\u021bade simetrice, f\u0103r\u0103 \u0219iruri de ferestre repetate, f\u0103r\u0103 panouri identice: Centrala Telefonic\u0103 Automat\u0103 din Cluj-Napoca \u2013 ast\u0103zi clasat\u0103 monument istoric \u2013 era, la acea vreme, un experiment riscant. I s-a spus direct: dac\u0103 proiectul nu va fi aprobat, lunile de munc\u0103 i se vor t\u0103ia din salariu. Comisia Intern\u0103 a Institutului Jude\u021bean de Proiectare i-a dat und\u0103 verde cu rezerve, trimi\u021b\u00e2nd proiectul mai departe c\u0103tre Comisia Jude\u021bean\u0103. Acolo, arhitectul a fost salvat de un profesor care, cunosc\u00e2ndu-l, a pledat pentru \u00eencredere: \u201eDac\u0103 acest arhitect consider\u0103 c\u0103 proiectul este r\u0103spunsul profesional adecvat la cerin\u021bele beneficiarului, atunci s\u0103-i acord\u0103m \u00eencrederea cuvenit\u0103<\/i>\u201c. A fost suficient. Proiectul a trecut \u0219i de nivelul jude\u021bean, \u0219i de cel na\u021bional. Iar ceea ce s-a construit \u00een centrul Clujului a sfidat multe dintre normele arhitecturii socialiste. Cl\u0103direa \u00eengloba \u00een ea o logic\u0103 func\u021bional\u0103 \u2013 parter pentru public, etaje pentru utilaje care aveau nevoie de lumin\u0103 pu\u021bin\u0103 \u0219i difuz\u0103 \u2013, dar \u0219i o referin\u021b\u0103 la istoria ora\u0219ului. Zidul medieval descoperit pe amplasament a fost p\u0103strat, sugerat \u00een fa\u021bada neregulat\u0103 \u0219i semnalat \u00een asfaltul trotuarului prin litere din marmur\u0103: \u201eNapoca\u201c. A fost nevoie de dou\u0103 etape de construc\u021bie \u0219i de patru decenii pentru ca aceast\u0103 lucrare s\u0103 fie recunoscut\u0103 oficial ca monument. \u201eA fost o surpriz\u0103 deosebit de pl\u0103cut\u0103 pentru mine, care nu-mi mai f\u0103ceam iluzii<\/i>\u201c, spune acum Mitrea.<\/p>\n

\u00centr-un ora\u0219 care a cunoscut multe etape de dezvoltare \u2013 planificate, densificate sau transformate sub presiunea investitorilor \u2013, Vasile Mitrea a r\u0103mas un nume legat de dou\u0103 cartiere emblematice, c\u00e2teva cl\u0103diri notabile \u0219i o filozofie urban\u0103 \u00een care spa\u021biul verde, coeren\u021ba \u0219i memoria locului nu sunt op\u021bionale. De la \u00eenceputuri, repartizarea nea\u0219teptat\u0103 \u00een urbanism p\u00e2n\u0103 la \u201eferestrele \u00eempu\u0219cate\u201c ale unei cl\u0103diri imposibil de uitat, drumul lui profesional este \u0219i o cronic\u0103 a ora\u0219ului care s-a l\u0103sat construit, uneori cu lupt\u0103, alteori cu noroc. \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c v\u0103 prezint\u0103 portretul unuia dintre arhitec\u021bii care au trasat, sub regimul socialist, linii care se citesc \u00eenc\u0103 \u00een Clujul de ast\u0103zi.\u00a0<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul care a nimerit \u201edin gre\u0219eal\u0103\u201c \u00een urbanism\u00a0<\/h2>\n

Drumul lui Vasile Mitrea (90 de ani) spre arhitectur\u0103 a \u00eenceput mult mai devreme dec\u00e2t prima lui reparti\u021bie. \u201eMie mi-a pl\u0103cut desenul. \u0218i am fost chiar \u00eentr-un cerc de art\u0103 plastic\u0103 la liceul din Piatra Neam\u021b<\/i>\u201c, \u00ee\u0219i aminte\u0219te el. La finalul \u0219colii, oscilase \u00eentre mai multe domenii, inclusiv artele plastice. Decizia s-a legat \u00eens\u0103 de un sfat de familie: \u201eAm avut pe cineva care zicea \u00abDe ce nu te duci la Arhitectur\u0103? Cu ocazia asta \u00eenve\u021bi mai multe dec\u00e2t la Arte Plastice\u00bb. \u0218i plec\u00e2nd de la aceast\u0103 recomandare a unchiului, am dat examen la Institutul de Arhitectur\u0103 din Bucure\u0219ti<\/i>\u201c. Intrarea la facultate a venit firesc: \u201eAm avut norocul c\u0103 aveam diploma de merit \u0219i atunci n-am dat dec\u00e2t examen la desen, unde m-am descurcat bine<\/i>\u201c. \u00cen 1960, la finalul studiilor, Mitrea trebuia s\u0103 aleag\u0103 ora\u0219ul unde va \u00eencepe s\u0103 profeseze. \u201eLa repartizare am ales Clujul pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd am f\u0103cut armata am trecut pe acolo \u0219i mi-a pl\u0103cut ora\u0219ul<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

Ca orice t\u00e2n\u0103r arhitect, visa s\u0103 ridice cl\u0103diri care s\u0103 se remarce, doar c\u0103 posturile erau deja ocupate. \u201eNecazul meu a fost c\u0103 nu mai erau locuri la arhitectur\u0103, la Institutul Jude\u021bean de Proiectare, \u0219i am fost repartizat la atelierul de sistematizare. Eu voiam s\u0103 fiu arhitect, pentru c\u0103 puteai s\u0103 faci o cl\u0103dire \u00eentr-un an \u0219i se \u0219tia imediat c\u0103 tu ai proiectat-o. La sistematizare lucrurile durau mai mult \u0219i nu mi-a convenit aceast\u0103 reparti\u021bie<\/i>\u201c.<\/p>\n

Dezam\u0103girea ini\u021bial\u0103 s-a transformat \u00een lec\u021bie: \u201eDac\u0103 la \u00eenceput am avut reac\u021bia asta, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 mi s-a p\u0103rut c\u0103 a fost o idee bun\u0103, \u00een sensul c\u0103 e disciplina care te obi\u0219nuie\u0219te cu ansamblul, care \u00ee\u021bi d\u0103 perspective mai largi dec\u00e2t un obiect oarecare, care se face undeva pe strad\u0103<\/i>\u201c. \u00cen atelier a avut \u00eens\u0103 norocul s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe arhitectul Augustin Presecan, format la Moscova, care l-a ghidat spre o \u00een\u021belegere mai complex\u0103 a urbanismului: \u201eA fost un avantaj, pentru c\u0103 acest coleg era bine informat. \u00cencetul cu \u00eencetul, am \u00eenceput s\u0103 fiu mai priceput \u00een domeniu<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

\u00cen paralel, \u00eenclina\u021bia sa pentru desen a devenit repede o resurs\u0103 vizibil\u0103. Schi\u021bele de m\u00e2n\u0103 pe care le f\u0103cea au atras aten\u021bia directorului institutului, care l-a asociat cu Presecan \u00eentr-o echip\u0103 stabil\u0103. Capacitatea de a reda o perspectiv\u0103 grafic\u0103 a devenit prima lui carte de vizit\u0103, un semn distinctiv care l-a ajutat s\u0103 ias\u0103 din anonimat \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tige locul \u00een breasl\u0103.<\/p>\n

Grigorescu \u0219i Gheorgheni: dou\u0103 lumi verzi \u00een ora\u0219ul ro\u0219u<\/h2>\n

Primele mari proiecte la care a lucrat Vasile Mitrea, \u00een calitate de co-autor, au fost cartierele Grigorescu \u0219i Gheorgheni. Grigorescu, \u00eenceput \u00een 1960, pe c\u00e2nd avea 25 de ani, urma s\u0103 fie \u00eentins pe malul st\u00e2ng al Some\u0219ului, sub dealul Cet\u0103\u021buii; era g\u00e2ndit ca un ansamblu reziden\u021bial modern, cu promenade, spa\u021bii verzi \u0219i deschidere c\u0103tre r\u00e2u. Gheorgheni, aflat \u00een partea opus\u0103 a ora\u0219ului, spre est, a fost conceput patru ani mai t\u00e2rziu: mai aerisit, cu gr\u0103dini de cartier \u0219i acces direct la zona verde a Parcului Est.<\/p>\n

Alegerea terenului pentru Grigorescu fusese una pragmatic\u0103. \u201eTerenul a fost foarte avantajos, pentru c\u0103 era echipat tehnic dinainte de r\u0103zboi, \u0219i fusese propus pentru un campus universitar. \u0218i, \u00een plus, avea un indice de demolare foarte mic<\/i>\u201c. Logica acestor cartiere era aceea a \u201eunit\u0103\u021bii de vecin\u0103tate\u201c, o formul\u0103 urbanistic\u0103 menit\u0103 s\u0103 ofere locuitorilor tot ce aveau nevoie la c\u00e2teva minute de cas\u0103. \u201eProblema este a\u0219a: c\u0103 un ansamblu de locuit trebuia s\u0103 satisfac\u0103 toate necesit\u0103\u021bile zilnice \u0219i periodice. \u00censeamn\u0103 c\u0103 trebuia s\u0103 ai comer\u021b, trebuia s\u0103 ai diverse servicii publice, institu\u021bii, de asemenea, cabinete sanitare, \u0219coli. Pe scurt, aceste dot\u0103ri trebuiau s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor publicului<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

\"Cartierul<\/picture>\n

Cartierul Grigorescu a fost construit pe unul dintre malurile Some\u0219ului. FOTO: Azopan<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen Grigorescu, trei micro-raioane \u2013 unit\u0103\u021bi de locuire cuprinz\u00e2nd c\u00e2teva blocuri \u0219i dot\u0103rile de baz\u0103 \u2013 erau conectate de o promenad\u0103 central\u0103, care lega spa\u021biile comerciale, \u0219colile \u0219i zonele de agrement. \u201ePromenada f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre centrul ora\u0219ului, aflat la c\u00e2\u021biva kilometri, \u0219i zona care a devenit ulterior de agrement. Prin podul pe care l-am propus, dar \u0219i printr-o pasarel\u0103, se realiza conexiunea cu un parc (Parcul Sportiv) de vizavi, oferind locuitorilor o baz\u0103 pentru sport \u0219i recreere<\/i>\u201c. Planul era \u0219i mai ambi\u021bios. \u201eAm propus chiar \u0219i un mic debarcader, pentru c\u0103 atunci exista un baraj sub un pod (Garibaldi) \u0219i se putea circula pe ap\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu s-a realizat<\/i>\u201c. \u00cen proiect era inclus \u0219i un centru de cartier, cu cinematograf, hotel \u0219i servicii administrative, dar nici acesta nu a mai fost construit. \u201eDin acest complex nu s-a f\u0103cut nimic, pentru c\u0103 a venit o vreme c\u00e2nd s-a zis: \u00abdomnule, cincinalul cere apartamente, facem \u00eent\u00e2i apartamentele, dup\u0103 aia vedem\u00bb<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

Cartierele, victime colaterale ale \u201ecincinalului\u201c<\/h2>\n

\u00cen anii \u201970, politica de \u201e\u00eendesiri\u201c \u2013 adic\u0103 ridicarea de noi blocuri \u00eentre cele deja existente \u2013 a schimbat cartierul. \u201eSpa\u021biile prev\u0103zute pentru parc\u0103ri, locuri de joac\u0103 sau mici zone verzi au \u00eenceput s\u0103 fie sacrificate<\/i>\u201c, \u00ee\u0219i aminte\u0219te cu triste\u021be Mitrea. Cartierul Gheorgheni a avut, spre bucuria colectivului de proiectan\u021bi, mai mult noroc, spune Mitrea, \u0219i nu a suferit prea multe interven\u021bii. Aici, unitatea de vecin\u0103tate s-a p\u0103strat mai bine: grupuri de locuin\u021be cu spa\u021bii centrale \u0219i o zon\u0103 verde, care oferea aerisire ansamblului. \u201eLocuitorii se bucurau de un spa\u021biu mai relaxat, de gr\u0103dina de cartier \u0219i de avantajul apropierii de Parcul Est, cu toate facilit\u0103\u021bile lui sportive<\/i>\u201c, explic\u0103 b\u0103tr\u00e2nul arhitect.<\/p>\n

Diferen\u021bele dintre cele dou\u0103 cartiere s-au v\u0103zut \u0219i \u00een solu\u021biile tehnice: \u201eLa Grigorescu am f\u0103cut grupe de locuin\u021be mai mici, fiecare cu central\u0103 termic\u0103 proprie \u0219i spa\u021biu verde \u00een mijloc. \u00cen Gheorgheni am trecut la alt\u0103 structur\u0103, cu blocuri grupate \u00een jurul unor dot\u0103ri comune \u0219i cu o organizare mai aerisit\u0103<\/i>\u201c. Dac\u0103 \u00een Grigorescu inten\u021bia ini\u021bial\u0103 a fost compromis\u0103 de \u00eendesiri, Gheorgheni a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi un exemplu de cartier aerisit, g\u00e2ndit pe termen lung.<\/p>\n

Pentru arhitect, aceste dou\u0103 proiecte au fost \u0219i \u00eenceputul recunoa\u0219terii profesionale. \u201eDup\u0103 ce am f\u0103cut aceste cartiere, am fost cotat ceva mai bine (r\u00e2de) \u0219i \u00een felul \u0103sta, pentru c\u0103 \u00eentre timp am mai f\u0103cut \u0219i ni\u0219te mici proiecte, am c\u00e2\u0219tigat \u00eencrederea conducerii institutului \u0219i am primit prima lucrare, Policlinica Universitar\u0103 <\/i>(n.r. \u2013 ast\u0103zi Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infec\u021bioase)\u201c. Astfel a f\u0103cut trecerea de la urbanism la arhitectura propriu-zis\u0103. Printre primele sale proiecte importante se mai num\u0103r\u0103 \u0219i Facultatea de Medicin\u0103 Veterinar\u0103 \u0219i Piscina Olimpic\u0103, ambele terminate \u00een 1967.\u00a0<\/p>\n

\"Unul<\/picture>\n

Unul dintre cele mai verzi cartiere din Cluj-Napoca, Gheorgheni. FOTO: Azopan<\/p>\n<\/div>\n

\u00centre timp, \u00een 1970, i s-a propus s\u0103 devin\u0103 \u0219eful sec\u021biei de Arhitectur\u0103 de la Facultatea de Construc\u021bii, o func\u021bie echivalent\u0103 cu decanatul. \u201eAm \u00eenceput cu aceast\u0103 profesie didactic\u0103, pe care am abandonat-o \u00een \u201983. M-am dus \u00eenapoi \u00een proiectare \u0219i, dup\u0103 \u201990, am reluat-o, devenind iar\u0103\u0219i cadru didactic. Am fost decan la Facultatea de Arhitectur\u0103 din Oradea, am mai predat cursuri pe ici, pe colo, \u0219i dup\u0103 aia a trebuit s\u0103 ies la pensie<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 experien\u021ba cartierelor \u0219i primele cl\u0103diri, momentul decisiv a venit repede. \u00cen 1970, Mitrea a primit proiectul care avea s\u0103-i testeze curajul \u0219i s\u0103-l scoat\u0103 din r\u00e2nd: Centrala Telefonic\u0103.<\/p>\n

Centrala Telefonic\u0103:\u00a0Experimentul riscant din inima Clujului<\/h2>\n

Dac\u0103 primele sale proiecte de cartiere \u0219i cl\u0103diri l-au a\u0219ezat \u00eentr-o pozi\u021bie sigur\u0103 \u00een breasl\u0103, Centrala Telefonic\u0103 din centrul Clujului a fost cea care l-a scos pe Vasile Mitrea din rutin\u0103, \u00een 1969. Proiectul a \u00eensemnat un risc profesional \u0219i personal, \u00eentr-un sistem unde abaterile de la norm\u0103 se pl\u0103teau scump. \u201eAm fost avertizat: dac\u0103 proiectul nu va fi aprobat, lunile de munc\u0103 \u00eemi vor fi t\u0103iate din salariu<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

Cl\u0103direa nu sem\u0103na cu nimic din ceea ce se construia \u00een anii \u201960. \u00centr-o vreme a fa\u021badelor simetrice, cu panouri identice \u0219i \u0219iruri monotone de ferestre, Mitrea a propus o compozi\u021bie neregulat\u0103. \u201eM-am g\u00e2ndit la ni\u0219te goluri care s\u0103 fie foarte mici \u0219i care s\u0103 dea doar lumin\u0103 difuz\u0103, pentru c\u0103 aparatura din interior nu suporta lumina natural\u0103 puternic\u0103. \u0218i atunci mi-am zis s\u0103 fac ni\u0219te ferestre mai sub\u021biri, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 satisfac aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 tehnic\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp s\u0103 fac \u0219i o fa\u021bad\u0103 mai interesant\u0103<\/i>\u201c. Rezultatul a fost ceea ce Mitrea nume\u0219te \u201eferestre \u00eempu\u0219cate\u201c \u2013 r\u00e2nduri \u00eenguste de deschideri, \u00eentr-un ritm nea\u0219teptat, care au f\u0103cut din cl\u0103dire un reper imediat.<\/p>\n

Func\u021bionalitatea a fost la fel de atent g\u00e2ndit\u0103. \u201eParterul era un spa\u021biu destinat rela\u021biilor cu publicul, unde se f\u0103ceau convorbiri locale, interna\u021bionale, \u0219i, de asemenea, se pl\u0103tea telefonul, iar etajele erau pentru aparatur\u0103<\/i>\u201c. Forma era determinat\u0103 de func\u021bionalitate, dar modul \u00een care a fost g\u00e2ndit\u0103 i-a dat \u0219i o identitate arhitectural\u0103.<\/p>\n

\"Centrala<\/picture>\n

Centrala Telefonic\u0103 din centrul Clujului, \u00een 1971. FOTO: Fortepan<\/p>\n<\/div>\n

Provocarea a crescut odat\u0103 cu descoperirea unui zid istoric, datat \u00een secolul al XIV-lea, chiar sub funda\u021bia viitoarei construc\u021bii. \u201eAm avut surpriza s\u0103 descoperim o bucat\u0103 din zidul de ap\u0103rare al Clujului medieval. Evident c\u0103 n-aveam voie s\u0103 umblu la zidul respectiv, a\u0219a c\u0103 l-am valorificat<\/i>\u201c. Zidul, ridicat din blocuri de piatr\u0103 neregulate, cu geometrii diferite, a inspirat fa\u021bada Centralei. \u201eAm considerat c\u0103 acest joc de blocuri ar trebui s\u0103-l reg\u0103sesc \u0219i \u00een fa\u021bad\u0103. \u0218i a\u0219a au ap\u0103rut, la cele trei niveluri superioare, panouri de 4×20 sau 4×80, cu p\u0103tr\u0103\u021bele mai mari, mai mici, unele ie\u0219ite, altele retrase, printre care se strecurau ferestrele de dimensiuni mici<\/i>\u201c. Aceast\u0103 modelatur\u0103 a dat na\u0219tere unei imagini neobi\u0219nuite pentru epoc\u0103, care a st\u00e2rnit rezerve \u00een r\u00e2ndul institu\u021biilor locale \u0219i politice.\u00a0<\/p>\n

Integrarea zidului medieval nu s-a oprit la fa\u021bad\u0103. Mitrea a transpus traseul fostei incinte \u00een trotuarul din fa\u021ba cl\u0103dirii, unde a inscrip\u021bionat cu litere de marmur\u0103 cuv\u00e2ntul \u201eNapoca\u201c. \u201eDe asemenea, tot \u00een zona respectiv\u0103, deasupra fostului zid, am pus o stem\u0103 a Clujului vechi \u0219i am \u021binut s\u0103 marchez acest lucru\u201c. Zidul avea s\u0103 fie ulterior dezvelit, acoperit \u0219i din nou scos la lumin\u0103, \u00een func\u021bie de etapele prin care a trecut zona.<\/p>\n

Cl\u0103dire de patru etaje, bani doar pentru trei<\/h2>\n

Drumul p\u00e2n\u0103 la aprobare a fost \u00eens\u0103 anevoios. Proiectul a trecut cu greu de Comisia Intern\u0103 a Institutului Jude\u021bean de Proiectar \u0219i a ajuns pe masa Comisiei Jude\u021bene. Acolo, Mitrea a fost salvat de profesorul Hadrian Daicoviciu, care l-a cunoscut \u0219i a pledat pentru \u00eencredere: \u201eDac\u0103 acest arhitect consider\u0103 c\u0103 proiectul este r\u0103spunsul profesional adecvat la cerin\u021bele beneficiarului, atunci s\u0103-i acord\u0103m \u00eencrederea cuvenit\u0103<\/i>\u201c. A fost suficient. Proiectul a fost aprobat la nivel jude\u021bean \u0219i apoi la nivel na\u021bional.<\/p>\n

Construc\u021bia s-a \u00eentins pe mai multe etape. \u201eLa \u00eenceput s-a spus c\u0103 sunt necesare patru etaje, \u00eens\u0103 nu au existat fonduri dec\u00e2t pentru trei. Mai t\u00e2rziu s-a revenit la ideea ini\u021bial\u0103 \u0219i cl\u0103direa a trebuit supraetajat\u0103. Prima etap\u0103 a fost \u00een \u201969, iar a doua \u00een \u201975, c\u00e2nd am ad\u0103ugat nivelul suplimentar cu ni\u0219te z\u0103brele prefabricate, vizibile \u0219i ast\u0103zi la ultimul etaj<\/i>\u201c. Totu\u0219i, au trecut patru decenii p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd lucrarea a fost recunoscut\u0103 oficial pentru valoarea ei. \u00cenc\u0103 din anii \u201980, c\u00e2\u021biva speciali\u0219ti \u0219i Comisia Local\u0103 de Patrimoniu au propus ca imobilul s\u0103 fie clasat, dar \u00een perioada socialist\u0103 cl\u0103direa era privit\u0103 ca \u201eagresiv\u0103\u201c, iar demersurile au r\u0103mas f\u0103r\u0103 rezultat.\u00a0<\/p>\n

\"Cl\u0103direa,<\/picture>\n

Cl\u0103direa, care se remarc\u0103 prin ferestre, este vizibil\u0103 \u00een mijlocul imaginii. FOTO: Azopan<\/p>\n<\/div>\n

Dup\u0103 1990, odat\u0103 cu deschiderea spre Occident, percep\u021bia s-a schimbat: Centrala Telefonic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fie nu doar tolerat\u0103, ci chiar admirat\u0103. Sprijinul opiniei publice \u0219i al speciali\u0219tilor locali a readus dosarul pe masa Comisiei Na\u021bionale a Monumentelor Istorice, care a aprobat clasarea \u00een 2019. Ministerul Culturii a emis ordinul un an mai t\u00e2rziu, dar abia pe 27 iunie 2025 acesta a fost publicat \u00een Monitorul Oficial \u2013 un proces birocratic care a durat aproape \u0219ase ani de la votul ini\u021bial p\u00e2n\u0103 la recunoa\u0219terea oficial\u0103. \u201eA fost o surpriz\u0103 deosebit de pl\u0103cut\u0103 pentru mine, care nu-mi mai f\u0103ceam iluzii. \u00cemi spuneam c\u0103 asta este \u0219i cu asta mergem \u00eenainte<\/i>\u201c, recunoa\u0219te Vasile Mitrea.<\/p>\n

Ast\u0103zi, Palatul Telefoanelor r\u0103m\u00e2ne nu doar un reper al ora\u0219ului, ci \u0219i un exemplu de arhitectur\u0103 brutalist\u0103 \u2013 un stil c\u00e2ndva respins, dar ast\u0103zi redescoperit \u0219i apreciat.<\/p>\n

Arhitect sub regimul comunist: libertate \u00eencorsetat\u0103<\/h2>\n

\u00cen birourile de proiectare din anii \u201960, deciziile veneau de sus, iar libertatea era mai degrab\u0103 o iluzie atent controlat\u0103. \u201ePoliticul era cel care dicta ce trebuie s\u0103 faci. El stabilea indicatorii, c\u00e2t ai voie s\u0103 faci partea prefabricat\u0103, ce materiale trebuie s\u0103 folose\u0219ti, care, sigur, erau cele ieftine, ce metri p\u0103tra\u021bi trebuie s\u0103 aib\u0103 o locuin\u021b\u0103… Eram pu\u0219i \u00een ni\u0219te \u00eengr\u0103diri tehnice, profesionale \u0219i conceptuale<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

\u00cen primele proiecte, modelul sovietic domina. Nu se mergea pe solu\u021bii inovatoare, ci se preferau solu\u021bii deja practicate, unde exista o experien\u021b\u0103. Varianta ideal\u0103: locuin\u021bele prefabricate, blocurile identice, fa\u021badele simple, ferestrele puse una dup\u0103 alta. Astfel, un bloc putea fi realizat \u00een interval de c\u00e2teva luni, uneori chiar mai pu\u021bin, \u00eentr-o lun\u0103.\u00a0<\/p>\n

Apoi, treptat, s-au ivit bre\u0219e. Dup\u0103 1960, accesul la reviste din str\u0103in\u0103tate le-a ar\u0103tat arhitec\u021bilor altceva. \u201eDup\u0103 \u201960 a \u00eenceput s\u0103 fie ceva mai liber sistemul politic, \u00een sensul c\u0103 puteai s\u0103 faci abonamente \u0219i la publica\u021bii str\u0103ine. Atunci, eu m-am abonat la o revist\u0103 fran\u021buzeasc\u0103, se numea \u00abArchitecture d\u2019Aujourd\u2019hui\u00bb. Iar tot atunci am avut posibilitatea s\u0103 g\u00e2ndesc ceva mai liber \u0219i s\u0103 devin mai personal. C\u0103tre anii \u201970, deja puteam s\u0103 g\u00e2ndim \u0219i altfel<\/i>\u201c. Schimbarea nu \u00eensemna \u00eens\u0103 libertate deplin\u0103. \u201eSe impunea un tipar strict: un anumit num\u0103r de etaje, fa\u021bade simple, cu ferestre puse una dup\u0103 alta<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

\"Bre\u0219ele<\/picture>\n

Bre\u0219ele de libertate au ap\u0103rut treptat \u00een arhitectura comunist\u0103 din \u021bar\u0103. FOTO: Fortepan<\/p>\n<\/div>\n

Cei care voiau s\u0103 protejeze spa\u021biile verzi sau s\u0103 lase o deschidere pentru comunitate recurgeau la subterfugii. \u201eSe mai puteau face \u0219i anumite p\u0103c\u0103leli, dar trebuia s\u0103 fii destul de abil…<\/i>\u201c. Una dintre ele a fost legat\u0103 de circula\u021bia rutier\u0103 din cartiere. Spre exemplu, \u00een cartierele co-proiectate de Vasile Mitrea, traficul rutier trebuia s\u0103 deserveasc\u0103 mare parte din zonele locuite, \u00eens\u0103 echipa a reu\u0219it s\u0103 scoat\u0103 circula\u021bia median\u0103 \u0219i s\u0103 o mute perimetral, adic\u0103 pe marginea cartierului, l\u0103s\u00e2nd interiorul liber pentru spa\u021bii comune. \u201eAsta a fost o p\u0103c\u0103leal\u0103 la adresa consiliului, dar am pledat cauza c\u0103 locuitorii au nevoie de un spa\u021biu verde. \u0218i s-a acceptat la nivel central, a\u0219a cum am propus<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

Un alt exemplu const\u0103 \u00een construirea unor cl\u0103diri care nu presupuneau obi\u0219nuita prefabricare \u2013 e vorba de blocurile turn, care dep\u0103\u0219eau patru niveluri, cele care beneficiau \u0219i de lifturi, spune Mitrea.\u00a0<\/p>\n

Mo\u0219tenirea unui om prudent<\/h2>\n

C\u0103derea regimului comunist a \u00eensemnat o trecere brusc\u0103 de la proprietatea colectiv\u0103 la cea privat\u0103. \u201eUn an, doi a fost o perioad\u0103 de derut\u0103, \u0219i pentru proiectare, \u0219i pentru administra\u021bie. Trebuia s\u0103 ne racord\u0103m la practica interna\u021bional\u0103, dar era foarte greu, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 persistau acele normative la nivelul organelor de avizare<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

\u00cen timpul socialismului, direc\u021biile erau trasate prin \u201eschi\u021be de sistematizare\u201c pe cinci ani, cu indicatori pentru circula\u021bie, centre \u0219i zone verzi. Dup\u0103 1990, acestea au fost \u00eenlocuite de planurile urbanistice generale (PUG-uri) \u0219i planurile urbanistice zonale (PUZ-uri), menite s\u0103 organizeze dezvoltarea ora\u0219ului. Pe h\u00e2rtie, p\u0103reau s\u0103 r\u0103spund\u0103 practicilor interna\u021bionale. \u00cen realitate, spune Mitrea, lucrurile s-au complicat: \u201eVenea beneficiarul \u0219i intervenea pe l\u00e2ng\u0103 administra\u021bie: \u00abNu m\u0103 l\u0103sa\u021bi s\u0103 fac mai multe locuin\u021be? Nu m\u0103 l\u0103sa\u021bi s\u0103 cresc nivelul de \u00een\u0103l\u021bime?\u00bb \u0218i se accepta. Se evitau spa\u021biile verzi, prim\u0103ria \u00eenchidea ochii, \u0219i se \u00eent\u00e2mpla aceast\u0103 \u00eendesire a unor zone, inclusiv afectarea unor arii de patrimoniu, p\u0103strate din perioada interbelic\u0103<\/i>\u201c. Un exemplu este culoarul Some\u0219ului. \u201eSe dorea ca Some\u0219ul s\u0103 fie o ax\u0103 verde-albastr\u0103 a ora\u0219ului, nu una de circula\u021bie. Abia dup\u0103 ani de zile s-a impus aceast\u0103 idee, de\u0219i planurile ini\u021biale mergeau \u00een alt\u0103 direc\u021bie<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

\"Tranzi\u021bia<\/picture>\n

Tranzi\u021bia postcomunist\u0103 a schimbat regulile dup\u0103 care ora\u0219ul cre\u0219tea. FOTO: Azopan<\/p>\n<\/div>\n

Dezideratul unui \u201eora\u0219 al viitorului\u201c r\u0103m\u00e2ne greu de definit, crede Mitrea. Tehnologia, schimb\u0103rile sociale \u0219i ritmul metamorfozelor cer planuri flexibile, pe termen mai scurt, \u0219i o colaborare real\u0103 \u00eentre speciali\u0219ti: \u201eNu doar arhitec\u021bi, ci \u0219i sociologi, psihologi, ecologi\u0219ti, al\u0103turi de administra\u021bie, politic \u0219i opinia public\u0103<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

C\u00e2nd e \u00eentrebat ce mo\u0219tenire a l\u0103sat, Vasile Mitrea refuz\u0103 s\u0103-\u0219i aroge un rol dispropor\u021bionat: \u201eNu-mi permit s\u0103 zic c\u0103 am l\u0103sat o amprent\u0103 la nivelul Clujului. Am \u00eencercat s\u0103 nu m\u0103 \u00eencadrez \u00eentr-o practic\u0103 curent\u0103 \u0219i s\u0103 adaug ceva, at\u00e2t c\u00e2t s-a putut<\/i>\u201c. Totu\u0219i, nu ascunde rezervele fa\u021b\u0103 de prezent: \u201eInteresele imediate decid prea des solu\u021biile. \u00cen domeniul spa\u021biilor verzi, Clujul nu este la \u00een\u0103l\u021bime. Uniunea European\u0103 cere 26 m\u00b2 pe locuitor, noi abia dac\u0103 ajungem la 16-18<\/i>\u201c. \u00cen fa\u021ba acestor provoc\u0103ri, Mitrea \u0219i-a asumat rolul de a insista pe dezbateri \u0219i pe participarea publicului. \u201e\u00cencerc, prin interven\u021bii din pres\u0103, prin Ordinul Arhitec\u021bilor, prin Uniunea Arhitec\u021bilor, s\u0103-i \u00eendemn la discu\u021bii mai dese. Dac\u0103 sunt rezolvate c\u00e2t de c\u00e2t corect, aceste teme pot s\u0103 duc\u0103 la o situa\u021bie favorabil\u0103 dou\u0103-trei decenii<\/i>\u201c.\u00a0<\/p>\n

Concluzia lui e mai degrab\u0103 formulat\u0103 sub form\u0103 de repro\u0219: \u201eDe c\u00e2nd a ap\u0103rut proiectarea privat\u0103, mul\u021bi arhitec\u021bi pun pe primul plan interesul financiar. \u0218i atunci, profesia e pus\u0103 pe locul doi. Nu la to\u021bi, dar la destul de mul\u021bi. \u0218i asta e o problem\u0103<\/i>\u201c.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Te-ai \u00eentrebat vreodat\u0103 cine a g\u00e2ndit cartierele prin care treci zilnic? Cine a trasat bulevardele, cine a decis unde r\u0103m\u00e2ne spa\u021biu verde \u0219i unde se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11050,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-11049","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11049","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11049"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11049\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11050"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11049"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11049"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11049"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}