{"id":10454,"date":"2026-01-18T02:54:51","date_gmt":"2026-01-18T02:54:51","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/18\/proiectele-majore-care-dinamizeaza-vestul-romaniei-in-2026-investitiile-in-energie-cai-ferate-si-autostrazi-la-final\/"},"modified":"2026-01-18T02:54:51","modified_gmt":"2026-01-18T02:54:51","slug":"proiectele-majore-care-dinamizeaza-vestul-romaniei-in-2026-investitiile-in-energie-cai-ferate-si-autostrazi-la-final","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/18\/proiectele-majore-care-dinamizeaza-vestul-romaniei-in-2026-investitiile-in-energie-cai-ferate-si-autostrazi-la-final\/","title":{"rendered":"Proiectele majore care dinamizeaz\u0103 vestul Rom\u00e2niei \u00een 2026. Investi\u021biile \u00een energie, c\u0103i ferate \u0219i autostr\u0103zi, la final"},"content":{"rendered":"
\n

Trei proiecte majore \u00een energie \u0219i infrastructur\u0103 de transport, a c\u0103ror finalizare este a\u0219teptat\u0103 \u00een 2026, vor contribui la revitalizarea regiunii de vest a Rom\u00e2niei, afectat\u0103 \u00een ultimele decenii de declinul industriei, de emigra\u021bie \u0219i depopulare.<\/p>\n

\"Termocentrala<\/picture>\n

Termocentrala Mintia. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen regiunea de vest a Rom\u00e2niei, jude\u021bele Hunedoara \u0219i Cara\u0219-Severin au fost, decenii la r\u00e2nd, doi poli industriali importan\u021bi ai \u021b\u0103rii, datorit\u0103 resurselor naturale (p\u0103duri, c\u0103rbune, metale \u0219i minerale) \u0219i tradi\u021biei mineritului \u0219i metalurgiei. <\/p>\n

Produc\u021bia de energie \u0219i industria grea le-au sus\u021binut dezvoltarea \u00een secolul XX, \u00eens\u0103 declinul economic a fost abrupt \u0219i a l\u0103sat \u00een urm\u0103 multe ora\u0219e aflate \u00een pragul falimentului \u0219i localit\u0103\u021bi depopulate.<\/p>\n

Aflate la frontiera de vest a Rom\u00e2niei, jude\u021bele Timi\u0219 \u0219i Arad au beneficiat de apropierea de Occident \u0219i de leg\u0103turi directe cu Europa Central\u0103. \u00cenc\u0103 din secolul al XIX-lea, Aradul \u0219i Timi\u0219oara erau legate direct, pe calea ferat\u0103 \u0219i rutier\u0103, de Viena \u0219i de alte capitale europene \u0219i, prin alte magistrale, de celelalte regiuni ale \u021b\u0103rii. Dup\u0103 1990, parcurile de afaceri, investi\u021biile private \u0219i companiile str\u0103ine, al\u0103turi de fondurile europene atrase aici \u0219i de \u201emotoarele\u201d economice Timi\u0219oara \u0219i Arad, au facilitat dezvoltarea acestora.<\/p>\n

Din 1992 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, jude\u021bele Cara\u0219-Severin \u0219i Hunedoara au pierdut \u00eempreun\u0103 aproape 200.000 de locuitori din popula\u021bia rezident\u0103, multe familii p\u0103r\u0103sind localit\u0103\u021bile \u00een care munceau pentru a se stabili \u00een alte zone din Rom\u00e2nia sau \u00een afara \u021b\u0103rii. \u00cen Arad, fluctua\u021bia demografic\u0103 a fost redus\u0103, jude\u021bul av\u00e2nd \u00een prezent cu aproximativ 30.000 de locuitori mai pu\u021bin dec\u00e2t la \u00eenceputul anilor \u201990. <\/p>\n

Chiar dac\u0103 este singurul jude\u021b din vest unde popula\u021bia rezident\u0103 a continuat s\u0103 creasc\u0103 dup\u0103 1990, \u00een special datorit\u0103 impactului economic al Timi\u0219oarei, jude\u021bul Timi\u0219 a fost afectat de schimb\u0103rile demografice din ultimele decenii. Acestea au adus \u00een pragul dispari\u021biei, \u00een urma migra\u021biei, vechile sale comunit\u0103\u021bi germane.<\/p>\n

Termocentrala Mintia, cea mai a\u0219teptat\u0103 investi\u021bie \u00een energie din 2026<\/h2>\n

Trei investi\u021bii ample, cu termen de finalizare \u00een 2026, <\/a>ar putea dinamiza regiunea de vest a Rom\u00e2niei. Una dintre cele mai a\u0219teptate vizeaz\u0103 domeniul energetic \u0219i va avea un impact important asupra produc\u021biei de energie a \u021b\u0103rii. \u00cen 2026, la cinci ani de la oprirea definitiv\u0103 a vechii termocentrale Mintia din jude\u021bul Hunedoara, lucr\u0103rile de retehnologizare ale fostului complex energetic se apropie de final. Din anii \u201970 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2021, c\u00e2nd \u0219i-a \u00eencetat definitiv activitatea, termocentrala din vecin\u0103tatea Devei a func\u021bionat folosind c\u0103rbune, provenit din minele V\u0103ii Jiului \u0219i din import.<\/p>\n

\u00cen 2022, statul rom\u00e2n a v\u00e2ndut-o, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro, unui investitor privat din Mass Group Holding. Noii proprietari au \u00eenceput la scurt timp un amplu proces de retehnologizare, pentru a transforma fosta termocentral\u0103 \u00eentr-un complex energetic modern, cu o capacitate instalat\u0103 de peste 1,7 GW, bazat pe gaze naturale \u0219i echipamente de ultim\u0103 genera\u021bie furnizate de Siemens.<\/p>\n

Investi\u021bia total\u0103 \u00een retehnologizarea Termocentralei Mintia este estimat\u0103 la peste 1,4 miliarde de euro, iar reprezentan\u021bii companiei estimau \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput c\u0103 noua central\u0103 va deveni opera\u021bional\u0103 \u00een intervalul 2025\u20132026.<\/p>\n

\u201e\u00cen iulie 2026, aici vom avea to\u021bi cei 1.734 MW \u00een produc\u021bie\u201d<\/i>, declara \u00een 2025 Sebastian Burduja, pe atunci ministru al Energiei.<\/p>\n

Retehnologizarea Termocentralei Mintia a fost proiectat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103, pe termen mediu \u0219i lung, tranzi\u021bia c\u0103tre tehnologii de producere a energiei bazate pe hidrogen. Pentru a deveni opera\u021bional\u0103, noua termocentral\u0103 trebuie conectat\u0103 la re\u021beaua na\u021bional\u0103 de gaze naturale. \u00cen 2024, Transgaz a \u00eenceput lucr\u0103rile la conducta care va alimenta centrala. Aceasta este realizat\u0103 pe traseul S\u00e2nt\u0103m\u0103ria-Orlea \u2013 Mintia, cu o lungime de 57 de kilometri, \u0219i va conecta termocentrala la magistrala de gaze naturale BRUA (Bulgaria\u2013Rom\u00e2nia\u2013Ungaria\u2013Austria). Lucr\u0103rile se afl\u0103 \u00een faza final\u0103 \u0219i ar urma s\u0103 fie \u00eencheiate \u00een prima parte a acestui an.<\/p>\n

\u00cen Hunedoara, cel mai bine reprezentat jude\u021b din vestul Rom\u00e2niei \u00een privin\u021ba produc\u021biei de energie, datorit\u0103 Termocentralei Paro\u0219eni, de 150 MW, \u0219i a amenaj\u0103rilor hidroenergetice cu o capacitate de produc\u021bie de peste 500 MW, sunt a\u0219teptate \u0219i alte investi\u021bii importante \u00een energie, precum retehnologizarea Termocentralei Paro\u0219eni \u0219i a Hidrocentralei Retezat.<\/p>\n

Magistrala de mare vitez\u0103 Simeria \u2013 Arad<\/h2>\n

Cele patru tronsoane ale magistralei feroviare Simeria \u2013 Arad (km 614), pe care trenurile de c\u0103l\u0103tori vor putea circula cu p\u00e2n\u0103 la 160 de kilometri pe or\u0103, au termen de finalizare anul 2026. Magistrala din vestul Rom\u00e2niei, care traverseaz\u0103 jude\u021bele Hunedoara \u0219i Arad, are o lungime de 141 de kilometri \u0219i a intrat \u00een \u0219antier \u00een perioada 2017\u20132018.<\/p>\n

\u00cen 2025 au fost finalizate dou\u0103 segmente ale acesteia. Primul, \u00een lungime de 17 kilometri, pe firul II, leag\u0103 localit\u0103\u021bile B\u00e2rzava \u0219i V\u0103r\u0103dia din jude\u021bul Arad \u0219i cuprinde Tunelul Bata (603 metri), primul tunel finalizat pe \u0219antierul magistralei. Inaugurarea tronsonului B\u00e2rzava \u2013 Ilteu, cu o lungime de 36 de kilometri, este estimat\u0103 la \u00eenceputul acestui an.<\/p>\n

Al doilea segment finalizat pe un fir de circula\u021bie are \u0219ase kilometri \u0219i a fost construit de la zero, pe un traseu complet nou, care include trei poduri peste r\u00e2ul Mure\u0219, cu o lungime total\u0103 de 1,3 kilometri. Acestea fac parte din Tronsonul 3 Gurasada \u2013 Simeria, de 41 de kilometri, a c\u0103rui finalizare este a\u0219teptat\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 2026.<\/p>\n

Tot atunci este estimat\u0103 \u0219i finalizarea lucr\u0103rilor la tronsonul Arad (km 614) \u2013 B\u00e2rzava, \u00een lungime de 42 de kilometri. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2026 este a\u0219teptat\u0103 finalizarea celui mai dificil tronson al magistralei Simeria \u2013 Arad, de 22 de kilometri, \u00eentre localit\u0103\u021bile Ilteu \u0219i Gurasada. Acesta cuprinde 1,2 kilometri de tuneluri construite pe malul st\u00e2ng al r\u00e2ului Mure\u0219, \u00eentre localit\u0103\u021bile Tisa \u0219i S\u0103lciva. Potrivit estim\u0103rilor CFR, lucr\u0103rile vor fi finalizate \u00een decembrie 2026.<\/p>\n

Noua cale ferat\u0103 Simeria \u2013 Arad traverseaz\u0103 jude\u021bele Hunedoara \u0219i Arad pe Valea Mure\u0219ului, \u00eenlocuind par\u021bial traseul primei linii feroviare din Transilvania, Arad \u2013 Simeria \u2013 Alba Iulia, inaugurat\u0103 \u00een 1868.<\/p>\n

Proiectul a impus construc\u021bia a 60 de kilometri de traseu complet nou, realizarea unor tuneluri, precum \u0219i ridicarea a nou\u0103 poduri peste Mure\u0219, \u00een condi\u021biile \u00een care singurul pod peste r\u00e2u de pe vechiul traseu, cel de la Br\u0103ni\u0219ca, a fost dezafectat. Dup\u0103 modernizarea infrastructurii \u0219i reconfigurarea traseului, viteza de circula\u021bie a trenurilor va putea cre\u0219te p\u00e2n\u0103 la 160 km\/h. Pe traseu vor fi modernizate nou\u0103 sta\u021bii de cale ferat\u0103, cea mai spectaculoas\u0103 dintre ele fiind cea a nodului feroviar Simeria. Lucr\u0103rile de restaurare a g\u0103rii Simeria, veche din anii 1900, sunt \u00een faza final\u0103.<\/p>\n

Tot \u00een vest, se apropie de final \u0219i lucr\u0103rile de modernizare a c\u0103ii ferate Caransebe\u0219 \u2013 Timi\u0219oara \u2013 Arad, cu o lungime total\u0103 de 162 de kilometri. Ele au fost \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een patru loturi, toate aflate \u00een \u0219antier, cu termen de finalizare vara anului 2026.<\/p>\n

Autostrada cu tuneluri, a\u0219teptat\u0103 \u00een 2026<\/h2>\n

Mai pu\u021bin de zece kilometri de autostrad\u0103 sunt \u00een \u0219antier \u00een vestul Rom\u00e2niei, dar segmentul A1 Holdea – Margina, aflat la limita jude\u021belor Timi\u0219 \u0219i Hunedoara va completa veriga lips\u0103 a autostr\u0103zilor care leag\u0103 ora\u0219ele Timi\u0219oara, Arad, Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca \u0219i T\u00e2rgu Mure\u0219.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2026, constructorii celor 9,5 kilometri ai \u201eautostr\u0103zii cu tuneluri\u201d din vestul Rom\u00e2niei au termen de finalizare a segmentului dintre localit\u0103\u021bile Holdea \u0219i Margina, la care se mai adaug\u0103 o por\u021biune de patru kilometri (Sec\u021biunea D, \u00een zona Margina).<\/p>\n

Lucr\u0103rile pe tronsonul \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre jude\u021bele Hunedoara \u0219i Timi\u0219 au demarat la \u00eenceputul anului 2024, iar la sec\u021biunea dificil\u0103, de 4,5 kilometri, \u00een toamna anului 2024. Aceast\u0103 sec\u021biune cuprinde dou\u0103 tuneluri, ale c\u0103ror patru galerii \u00eensumeaz\u0103 4,6 kilometri, \u0219i trei pasaje, unul dintre acestea dep\u0103\u0219ind un kilometru.<\/p>\n

La finalul anului 2025, progresul pe \u0219antierul Margina \u2013 Holdea, singurul segment nefinalizat din Autostrada A1 Lugoj \u2013 Deva, a ajuns la 50 la sut\u0103, potrivit Direc\u021biei Regionale de Drumuri \u0219i Poduri Timi\u0219oara.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 2028, este a\u0219teptat\u0103 finalizarea a dou\u0103 tronsoane <\/a>(loturile 1 \u0219i 2), care \u00eensumeaz\u0103 73 de kilometri, \u00eentre Oradea \u0219i Chi\u0219ineu Cri\u0219, din drumul expres DEx16 Arad \u2013 Oradea, cu o lungime total\u0103 de 134 de kilometri. Contractele de execu\u021bie pentru acestea au fost semnate, \u00eens\u0103 perioada \u00eenceperii lucr\u0103rilor este incert\u0103. Al treilea tronson se afl\u0103 \u00een faza de licita\u021bie. <\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Trei proiecte majore \u00een energie \u0219i infrastructur\u0103 de transport, a c\u0103ror finalizare este a\u0219teptat\u0103 \u00een 2026, vor contribui la revitalizarea regiunii de vest a Rom\u00e2niei, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10455,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-10454","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10454","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10454"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10454\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10455"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}