{"id":10452,"date":"2026-01-18T02:54:52","date_gmt":"2026-01-18T02:54:52","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/18\/de-ce-nu-mai-citim-ascensiunea-scolii-vietii-si-declinul-interesului-pentru-cultura\/"},"modified":"2026-01-18T02:54:52","modified_gmt":"2026-01-18T02:54:52","slug":"de-ce-nu-mai-citim-ascensiunea-scolii-vietii-si-declinul-interesului-pentru-cultura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/18\/de-ce-nu-mai-citim-ascensiunea-scolii-vietii-si-declinul-interesului-pentru-cultura\/","title":{"rendered":"De ce nu mai citim: ascensiunea \u201e\u0219colii vie\u021bii\u201d \u0219i declinul interesului pentru cultur\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

O bun\u0103 parte a rom\u00e2nilor nu se omoar\u0103 cu cititul \u0219i nici nu apreciaz\u0103 cultura. Au \u00een schimb alte valori prefer\u00e2nd \u201e\u0219coala vie\u021bii\u201d \u0219i documentarea de pe re\u021belele sociale \u00een locul surselor academice. Statisticile \u00een privin\u021ba lecturii \u0219i a apetitului pentru cultur\u0103 sunt de-a dreptul \u00eengrijor\u0103toare.\u00a0<\/p>\n

\"Rom\u00e2nii<\/picture>\n

Rom\u00e2nii nu se omoar\u0103 cu cititul FOTO istock<\/p>\n<\/div>\n

De\u0219i rom\u00e2nii au, \u00een general, o p\u0103rere bun\u0103 despre ei, unii prefer\u00e2nd teorii controversate care ne declar\u0103 un leag\u0103n al culturii \u0219i civiliza\u021biei, datele statistice la nivel european spun altceva despre Rom\u00e2nia secolului XXI. <\/p>\n

Mai precis, mul\u021bi rom\u00e2ni nu se omoar\u0103 cu cartea \u0219i nici nu consider\u0103 cultura o prioritate. Dimpotriv\u0103, prefer\u0103 s\u0103 se \u201eeduce\u201d de pe platformele media, iar influencerii sunt lua\u021bi mai mult \u00een seam\u0103 dec\u00e2t academicienii. Informa\u021biile neverificate de pe internet ajung s\u0103 fie mai valoroase pentru mul\u021bi rom\u00e2ni dec\u00e2t c\u0103r\u021bile \u0219i sursele autorizate, adesea demonizate de teorii conspira\u021bioniste. Cele mai \u00eengrijor\u0103toare cifre se refer\u0103 la deschiderea rom\u00e2nilor fa\u021b\u0103 de lectur\u0103. Mul\u021bi nu au deschis o carte de ani de zile. Speciali\u0219tii, profesorii \u0219i oamenii de cultur\u0103 avertizeaz\u0103 c\u0103 situa\u021bia este grav\u0103, cu efecte pe termen lung asupra societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, dar c\u0103, \u00een acela\u0219i timp, exist\u0103 solu\u021bii.<\/p>\n

Pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la citit \u0219i apetit pentru cultur\u0103<\/h2>\n

Exist\u0103 rom\u00e2ni care nu au citit niciodat\u0103 o carte. Al\u021bii nu lectureaz\u0103 de ani \u00eentregi. \u00cen cel mai bun caz, citesc o carte pe an. Desigur, exist\u0103 \u0219i un nucleu de cititori constan\u021bi, \u00eens\u0103 acesta se sub\u021biaz\u0103 de la un deceniu la altul. <\/p>\n

Conform datelor Eurostat, \u00een 2022 Rom\u00e2nia se afla pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103<\/a> \u00een privin\u021ba num\u0103rului de persoane care citesc c\u0103r\u021bi. Totodat\u0103, \u00een ceea ce prive\u0219te percep\u021bia asupra culturii, Rom\u00e2nia ocup\u0103 aceea\u0219i pozi\u021bie, potrivit unui Eurobarometru. Dac\u0103 79% dintre responden\u021bii din Uniunea European\u0103 consider\u0103 cultura important\u0103, \u00een Rom\u00e2nia doar 61% \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceast\u0103 opinie. Restul prioritizeaz\u0103 alte valori. De exemplu, conform unui raport din 2023, 68% dintre rom\u00e2ni prefer\u0103 s\u0103 se informeze de pe re\u021belele sociale. Mul\u021bi acord\u0103 mai mult\u0103 \u00eencredere sfaturilor influencerilor dec\u00e2t opiniilor speciali\u0219tilor din diferite domenii.<\/p>\n

\u201eObserv\u0103m o schimbare a valorilor\u201d<\/h2>\n

Barometrul de consum cultural este un instrument care completeaz\u0103 statisticile Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 \u0219i vizeaz\u0103 comportamentele culturale ale rom\u00e2nilor. \u201eBarometrul de consum cultural, lansat \u00een decembrie, a avut un focus special pe tema educa\u021biei culturale. Este un studiu realizat de aproape 20 de ani, reprezentativ la nivel na\u021bional, pe un e\u0219antion de aproximativ 1.000 de persoane. Este o cercetare cantitativ\u0103 prin care \u00eencerc\u0103m s\u0103 fim complementari datelor oficiale furnizate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103. Studiul nostru \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea voce oamenilor obi\u0219nui\u021bi, s\u0103 surprind\u0103 opinii \u0219i practici sociale, inclusiv cele legate de lectur\u0103\u201d<\/i>, precizeaz\u0103 dr. Anda Becu\u021b Marinescu, director de Cercetare al INCFC \u0219i unul dintre coordonatorii Barometrului de Consum Cultural.<\/p>\n

Datele colectate de speciali\u0219tii implica\u021bi \u00een Barometrul de Consum Cultural arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii citesc din ce \u00een ce mai pu\u021bin. \u201ePractica lecturii este temelia pe care se poate construi educa\u021bia cultural\u0103. Din p\u0103cate, analizele noastre indic\u0103 o tendin\u021b\u0103 clar\u0103 de sc\u0103dere, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te frecven\u021ba lecturii, c\u00e2t \u0219i num\u0103rul de c\u0103r\u021bi citite anual. \u00centre 2014 \u0219i 2024 se \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere de 10 procente. \u00cen 2014, 64% dintre responden\u021bi declarau c\u0103 citesc cel pu\u021bin o carte pe an. \u00cen 2024, procentul a sc\u0103zut la 54%\u201d<\/i>, adaug\u0103 Anda Marinescu.<\/p>\n

\u0218i mai \u00eengrijor\u0103tor este faptul c\u0103 aceast\u0103 diminuare a apetitului pentru lectur\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 de o schimbare profund\u0103 a valorilor sociale. Cultura nu mai este perceput\u0103 ca o valoare \u00een sine. \u201eObserv\u0103m o schimbare a valorilor, iar lectura \u0219i cunoa\u0219terea, \u00een general, par s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 statutul de valori fundamentale\u201d<\/i>, mai spune Anda Marinescu.<\/p>\n

Genera\u021biile viitoare afectate de indiferen\u021ba p\u0103rin\u021bilor fa\u021b\u0103 de cultur\u0103<\/h2>\n

Situa\u021bia este extrem de serioas\u0103, avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii, mai ales \u00een condi\u021biile \u00een care indiferen\u021ba p\u0103rin\u021bilor fa\u021b\u0103 de lectur\u0103 \u0219i cultur\u0103 se transmite cu u\u0219urin\u021b\u0103 genera\u021biilor actuale \u0219i viitoare, cu efecte vizibile \u00een societate. \u201eCultura are, printre altele, rolul de a p\u0103stra memoria cultural\u0103 \u0219i de a contribui la transmiterea ei c\u0103tre genera\u021biile viitoare. Obi\u0219nuin\u021ba lecturii se formeaz\u0103, de cele mai multe ori, prin mimetism. Un copil care nu \u0219i-a v\u0103zut niciodat\u0103 p\u0103rin\u021bii citind o carte este pu\u021bin probabil s\u0103 adopte acest obicei, chiar dac\u0103 la \u0219coal\u0103 profesorii \u00eei vor explica importan\u021ba lecturii\u201d<\/i>, spune Anda Marinescu.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, profesorul \u0219i scriitorul Dan Lungu subliniaz\u0103 gravitatea situa\u021biei at\u00e2t la nivelul infrastructurii culturale, c\u00e2t \u0219i al obiceiurilor popula\u021biei. \u201eLucrurile stau foarte prost \u00een Rom\u00e2nia. Studiile noastre na\u021bionale arat\u0103 c\u0103, \u00een ultimii 15\u201320 de ani, num\u0103rul bibliotecilor, \u00een special al celor din mediul rural, a sc\u0103zut dramatic, practicile de lectur\u0103 s-au pr\u0103bu\u0219it, iar num\u0103rul cump\u0103r\u0103torilor de carte s-a redus semnificativ\u201d<\/i>, precizeaz\u0103 Dan Lungu.<\/p>\n

Statisticile arat\u0103 c\u0103 apetitul pentru cultur\u0103 \u0219i lectur\u0103 este str\u00e2ns legat de nivelul de bun\u0103stare. \u00cen general, \u021b\u0103rile dezvoltate economic \u0219i social sunt \u0219i cele mai dezvoltate cultural. De exemplu, \u00een Luxemburg sau Danemarca, marea majoritate a responden\u021bilor consider\u0103 cultura un domeniu de maxim\u0103 importan\u021b\u0103.<\/p>\n

Infrastructur\u0103 cultural\u0103 \u0219i noi politici na\u021bionale<\/h2>\n

Speciali\u0219tii consider\u0103 c\u0103 singura veste bun\u0103 \u00een acest tablou al deculturaliz\u0103rii este faptul c\u0103 fenomenul poate fi stopat \u0219i chiar inversat. Pentru aceasta este \u00eens\u0103 nevoie, \u00een primul r\u00e2nd, de o infrastructur\u0103 cultural\u0103 solid\u0103: biblioteci atractive, bine finan\u021bate, care s\u0103 func\u021bioneze \u0219i ca adev\u0103rate centre comunitare.<\/p>\n

\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, avem nevoie de biblioteci func\u021bionale, finan\u021bate corespunz\u0103tor \u0219i dotate cu titluri noi. Nu po\u021bi cere unui t\u00e2n\u0103r s\u0103 vin\u0103 \u00eentr-o bibliotec\u0103 al c\u0103rei fond de carte este vechi de 25 de ani, \u00een condi\u021biile \u00een care multe dintre acele volume sunt disponibile online. Tinerii sunt interesa\u021bi de titluri recente, ap\u0103rute ieri sau s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103. \u00cen plus, bibliotecile nu sunt doar pentru citit: ele pot deveni spa\u021bii de \u00eent\u00e2lnire pentru copii \u0219i tineri, centre de acces la internet \u00een mediul rural, adev\u0103rate nuclee culturale ale comunit\u0103\u021bii. Apropiem copiii de carte r\u0103spunz\u00e2nd unor nevoi concrete. Biblioteca are un rol comunitar esen\u021bial\u201d<\/i>, explic\u0103 Dan Lungu.<\/p>\n

\u00cen plus, infrastructura cultural\u0103 \u2014 muzee, cinematografe, teatre \u2014 trebuie s\u0103 aib\u0103 o acoperire mai larg\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 \u00eenc\u0103 numeroase localit\u0103\u021bi \u00een care oamenii nu beneficiaz\u0103 de produse culturale, deoarece lipsesc teatrele, filarmonicile, cinematografele sau galeriile de art\u0103.<\/p>\n

\u201ePentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia, trebuie s\u0103 ac\u021bion\u0103m pe mai multe paliere. Un lucru cunoscut este faptul c\u0103 infrastructura cultural\u0103 din Rom\u00e2nia este cel pu\u021bin limitat\u0103. Dac\u0103 \u00een marile centre universitare avem muzee, teatre \u0219i cinematografe, acest lucru nu este valabil peste tot \u00een \u021bar\u0103, iar \u00een unele zone ele lipsesc complet\u201d<\/i>, declar\u0103 Liviu Jicman, pre\u0219edintele Institutului Cultural Rom\u00e2n. \u201eLa Barometrul cultural vorbim constant despre barierele de consum\u201d<\/i>, completeaz\u0103 Anda Marinescu.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 extinderea infrastructurii culturale, speciali\u0219tii subliniaz\u0103 necesitatea adapt\u0103rii institu\u021biilor de cultur\u0103 la nevoile societ\u0103\u021bii actuale, \u00een special ale noilor genera\u021bii. \u201eTrebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 lucrurile evolueaz\u0103, c\u0103 noile genera\u021bii sunt atrase de noile media \u0219i c\u0103 este esen\u021bial s\u0103 g\u0103sim modalit\u0103\u021bi prin care s\u0103 le \u00eent\u00e2mpin\u0103m. Pe de o parte, f\u0103c\u00e2nd instrumentele clasice mai atractive, iar pe de alt\u0103 parte, adapt\u00e2ndu-ne la noile instrumente. Este important s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00eempreun\u0103, nu separat, astfel \u00eenc\u00e2t institu\u021biile de cultur\u0103, politicile culturale \u0219i cele educa\u021bionale s\u0103 fie g\u00e2ndite coerent\u201d<\/i>, precizeaz\u0103 Liviu Jicman.<\/p>\n

\u00cen acest context, se discut\u0103 tot mai des despre studierea unor modele de succes din Europa Occidental\u0103, unde accesul popula\u021biei la cultura finan\u021bat\u0103<\/a> de stat este gratuit, costurile fiind suportate integral de autorit\u0103\u021bi. Evident, acest principiu se aplic\u0103 doar institu\u021biilor publice, nu \u0219i celor cu finan\u021bare privat\u0103.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O bun\u0103 parte a rom\u00e2nilor nu se omoar\u0103 cu cititul \u0219i nici nu apreciaz\u0103 cultura. Au \u00een schimb alte valori prefer\u00e2nd \u201e\u0219coala vie\u021bii\u201d \u0219i documentarea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10453,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-10452","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10452"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10452\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10453"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}