{"id":10432,"date":"2026-01-17T01:57:05","date_gmt":"2026-01-17T01:57:05","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/17\/traditia-straveche-de-iarna-a-romanilor-amenintata-cu-disparitia-de-schimbarile-climatice\/"},"modified":"2026-01-17T01:57:05","modified_gmt":"2026-01-17T01:57:05","slug":"traditia-straveche-de-iarna-a-romanilor-amenintata-cu-disparitia-de-schimbarile-climatice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/17\/traditia-straveche-de-iarna-a-romanilor-amenintata-cu-disparitia-de-schimbarile-climatice\/","title":{"rendered":"Tradi\u021bia str\u0103veche de iarn\u0103 a rom\u00e2nilor amenin\u021bat\u0103 cu dispari\u021bia de schimb\u0103rile climatice"},"content":{"rendered":"
\n

Tradi\u021bia str\u0103veche a pescuitului la copc\u0103 a fost, de-a lungul timpului, unul dintre mijloacele esen\u021biale de supravie\u021buire pentru str\u0103mo\u0219ii rom\u00e2nilor. Iernile tot mai bl\u00e2nde din ultimii ani i-au diminuat importan\u021ba, iar schimb\u0103rile climatice ar putea aduce pescuitul la copc\u0103 \u00een pragul dispari\u021biei.<\/p>\n

\"Pescuitul<\/picture>\n

Pescuitul la copc\u0103 are origini arhaice. Foto Fiskeavisen \/ Pixabay.com<\/p>\n<\/div>\n

Iarna, tot mai pu\u021bine lacuri din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2n complet acoperite de ghea\u021b\u0103, \u00eens\u0103 locuitorii din trecut ai Carpa\u021bilor au traversat perioade \u00eendelungate cu ierni aspre, \u00een care pescuitul era unul dintre cele mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 mijloace de supravie\u021buire.<\/p>\n

Pescuitul la copc\u0103, o tradi\u021bie str\u0103veche<\/h2>\n

Pescarii scobeau ori t\u0103iau crusta de ghea\u021b\u0103 care acoperea apele, p\u00e2ndind sau momind pe\u0219tii care se \u00eendreptau spre \u201ecopca\u201d format\u0103 pentru a respira. Atunci, fie \u00eei ag\u0103\u021bau \u00een c\u00e2rlige, fie \u00eei \u00een\u021bepau cu suli\u021be \u0219i alte unelte ascu\u021bite, ori \u00eei capturau \u00een capcane formate din co\u0219uri sau plase. Metodele de pescuit la copc\u0103 erau extrem de diverse, completate de \u00eendem\u00e2narea pescarilor \u0219i adaptate felurilor de pe\u0219ti v\u00e2na\u021bi.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 milenii, localnicii de pe \u021b\u0103rmurile Dun\u0103rii, numi\u021bi istrieni de unii c\u0103rturari ai Antichit\u0103\u021bii, scoteau pr\u0103zi \u00eembel\u0219ugate de crapi, pe\u0219ti-corb, pe\u0219ti spad\u0103, sturioni \u0219i somni din fluviul \u00eenghe\u021bat, ar\u0103tau autorii antici.<\/p>\n

\u201ePescarii iau ciocane \u0219i sparg ghea\u021ba unde poftesc, f\u0103c\u00e2nd o gaur\u0103 rotund\u0103 p\u00e2n\u0103 la ap\u0103. Ai spune c\u0103 este gura unei f\u00e2nt\u00e2ni sau a unui vas uria\u0219, foarte burduhos. Atunci mul\u021bimi de pe\u0219ti, dorind s\u0103 scape de ghea\u021ba care apas\u0103 asupra lor ca un acoperi\u0219 \u0219i t\u00e2njind dup\u0103 lumin\u0103, \u00eenoat\u0103 cu bucurie spre deschiz\u0103tur\u0103, vin \u00een num\u0103r nespus, se \u00eenghesuie unii \u00een al\u021bii \u0219i, fiind prin\u0219i \u00eentr-un spa\u021biu \u00eengust, sunt u\u0219or captura\u021bi\u201d,<\/i> nota \u00een secolul I Plinius cel B\u0103tr\u00e2n, autorul primei mari enciclopedii romane, Naturalis Historia.<\/a><\/p>\n

Pescuitul la copc\u0103 a r\u0103mas o necesitate \u0219i \u00een perioada medieval\u0103, marcat\u0103 de Mica Epoc\u0103 Glaciar\u0103, cuprins\u0103 \u00eentre secolele XIII\u2013XIX, caracterizat\u0103 de ierni \u00eendelungate \u0219i geroase, \u00een care apele se transformau frecvent \u00een \u00eentinderi de ghea\u021b\u0103. Locuitorii a\u0219ez\u0103rilor dobrogene de pe Dun\u0103re nu se temeau de gerul iernii, chiar dac\u0103 adesea fluviul aducea blocuri mari de ghea\u021b\u0103 care le distrugeau satele, nota c\u0103rturarul Evliya \u00c7elebi, la mijlocul secolului al XVII-lea. Pescuitul era principala lor \u00eendeletnicire \u00een timpul iernii.<\/p>\n

\u201eMul\u021bi pescari, f\u0103c\u00e2nd g\u0103uri \u00een ghea\u021b\u0103, prind moruni \u0219i sturioni care c\u00e2nt\u0103resc p\u00e2n\u0103 la o sut\u0103 de oca (n.r. echivalentul a aproximativ 120 de kilograme). Locuitorii Silistrei p\u0103streaz\u0103 buc\u0103\u021bi din sloiuri \u0219i le folosesc \u00een luna iulie, cufund\u00e2ndu-le \u00eentr-un compot limpede ca oglinda de Murano, din vi\u0219ine, \u0219i b\u00e2nd lichidul pentru a se r\u0103cori. Mul\u021bi al\u021bii se adun\u0103 \u00een grupuri mari, aduc p\u0103m\u00e2nt, \u00eel a\u0219az\u0103 pe ghea\u021b\u0103 \u0219i fac focuri pe care fripturi \u00eentregi de oi \u0219i vite sunt rumenite, apoi m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u0219i se veselesc. Locuitorii acestui ora\u0219, fie ei adul\u021bi sau copii, nu se tem de frigul iernii. A\u0219ezat \u00een mijlocul celei de-a cincea zone climatice, iernile sunt aici cumplite, \u00eens\u0103 to\u021bi locuitorii sunt s\u0103n\u0103to\u0219i\u201d,<\/i> informa cronicarul otoman.<\/p>\n

\"Pescuitul<\/picture>\n

Pescuitul \u00een ape \u00eenghe\u021bate, o tradi\u021bie pe cale de dispari\u021bie. Foto. Freepik.com<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen secolele trecute, pescuitul \u00een timpul iernii a continuat s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze importan\u021ba \u00een tradi\u021biile rom\u00e2nilor, inclusiv din motive religioase. \u00cen timpul posturilor, c\u00e2nd alimenta\u021bia era limitat\u0103, pe\u0219tele era una dintre alimente de origine animal\u0103 acceptate. <\/p>\n

Enciclopedia pescuitului, scris\u0103 de Grigore Antipa<\/h2>\n

Naturalistul Grigore Antipa (1867\u20131944) descria pe larg uneltele folosite de rom\u00e2ni la \u00eenceputul secolului XX pentru capturarea pe\u0219tilor din apele \u00eenghe\u021bate. Copcile aveau rolul de a oxigena apele acoperite de ghea\u021b\u0103, afirma acesta, iar pe\u0219tii nu puteau rezista atrac\u021biei lor.<\/p>\n

\u201eBaza\u021bi pe aceste c\u00e2teva principii simple, decurg\u00e2nd mai cu seam\u0103 din observa\u021biile f\u0103cute timp \u00eendelungat asupra obiceiurilor vie\u021bii pe\u0219tilor, pescarii \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 tot felul de mijloace \u0219i \u00ee\u0219i construiesc tot felul de instrumente, potrivite felului apelor \u00een care pescuiesc, pentru a ademeni \u0219i a concentra pe\u0219tii \u00een locuri c\u00e2t mai restr\u00e2nse, spre a-i putea apoi prinde cu c\u00e2t mai mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103\u201d,<\/i> nota Grigore Antipa, \u00een cartea \u201ePesc\u0103ria \u0219i Pescuitul \u00een Rom\u00e2nia\u201d (1916).<\/p>\n

\u00cen Oltenia \u00eenceputului de secol XX, observa acesta, localnicii pescuiau iarna la copc\u0103 cu co\u0219ul, astfel: se s\u0103pa cu toporul o copc\u0103 c\u00e2t mai mare \u0219i se l\u0103sa ghea\u021ba sf\u0103r\u00e2mat\u0103 s\u0103 stea c\u00e2tva timp \u00een\u0103untru.<\/p>\n

\u201ePe\u0219tele ame\u021bit iese la suprafa\u021b\u0103 \u0219i se amestec\u0103 printre bulg\u0103rii de ghea\u021b\u0103. Atunci se ia un t\u0103r\u00e2iog \u2014 adic\u0103 un co\u0219 mare, cu gura larg\u0103 \u2014 cu care se scoate ghea\u021ba sf\u0103r\u00e2mat\u0103 \u0219i se arunc\u0103 pe mal, de unde se culeg apoi pe\u0219tii dintre bulg\u0103rii de ghea\u021b\u0103\u201d, <\/i>informa omul de \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen alte zone, ad\u0103uga acesta, erau folosite ostiile, un fel de furci cu care era \u00een\u021bepat pe\u0219tele, dar \u0219i alte instrumente de \u00een\u021bepat \u0219i c\u00e2rlige, de diferite dimensiuni \u0219i forme. \u00cen iazurile mari, pescarii \u00eentrebuin\u021bau n\u0103voade pe care le introduceau sub ap\u0103, pe sub stratul de ghea\u021b\u0103, pentru a captura pe\u0219tii, iar pe r\u00e2uri amplasau mreje (plase) \u0219i ostre\u021be (din nuiele) ori amenajau \u201ecote\u021be\u201d pentru prinderea viet\u0103\u021bilor. Capcanele erau adesea extrem de ingenioase, iar \u00een unele sate pescuitul la copc\u0103 str\u00e2ngea aproape \u00eentreaga comunitate.<\/p>\n

\u00cen \u021binuturile dobrogene ale Dun\u0103rii, pescuitul \u00een timpul iernii era o tradi\u021bie p\u0103strat\u0103 din timpuri str\u0103vechi.<\/p>\n

\u201eH\u0103rnicia pescarului turtuc\u0103ian se vede limpede atunci c\u00e2nd grupuri r\u0103sle\u021be colind\u0103 Dun\u0103rea \u00eenghe\u021bat\u0103, \u00eenarma\u021bi cu topoare \u0219i d\u0103l\u021bi ori cu t\u00e2rn\u0103coape, folosite la facerea copcilor, prin ajutorul c\u0103rora pot p\u0103trunde la ad\u00e2ncime \u00een ap\u0103, acolo unde v\u00e2neaz\u0103 pe\u0219tele, care nu scap\u0103 de armele lor nici \u00een acest anotimp. Iarna, pescuitul se face mai ales cu v\u00e2r\u0219e, introduse \u00een interiorul copcilor, prinz\u00e2ndu-se tot soiul de pe\u0219te \u2014 \u00een pistr\u0103v \u2014, iar dintre plase se remarc\u0103 oria, unealt\u0103 specific\u0103 acestui anotimp, adaptat\u0103 mai ales pentru somn, instrumente cu care pescarii \u00eentre\u021bin cu prisosin\u021b\u0103 alimenta\u021bia ora\u0219ului\u201d<\/i>, nota sociologul Theodor M\u0103rculescu Dun\u0103re, \u00een 1939.<\/p>\n

Arta pescuitului la copc\u0103, descris\u0103 de Sadoveanu<\/h2>\n

\u00cen v\u0103ile ad\u00e2nci ale mun\u021bilor Carpa\u021bi, pescuitul la copc\u0103 devenise o adev\u0103rat\u0103 art\u0103, nota scriitorul Mihail Sadoveanu, la mijlocul secolului XX, descriind atmosfera de iarn\u0103 de pe Valea Frumoasei, \u00een Mun\u021bii \u0218ureanu.<\/a><\/p>\n

\u201eOamenii cufundaser\u0103 n\u0103vodul, str\u00e2ns gr\u0103mad\u0103 \u00een falduri, \u00eentr-o sp\u0103rtur\u0103 a ghe\u021bii \u00een cap\u0103tul cel ad\u00e2nc al elipsei. Leg\u00e2nd capetele aripilor, le m\u00e2nar\u0103 de o parte \u0219i de alta pe linia produfurilor: vergile \u00een care erau fixate aceste aripi lunecau pe sub ghea\u021b\u0103, ap\u0103reau succesiv la produfuri (g\u0103uri, copci \u2013 n.r.) \u0219i erau m\u00e2nate de oameni me\u0219teri \u00eenainte, din produf \u00een produf. A\u0219a, prin dou\u0103 p\u0103r\u021bi, pe sub ghea\u021b\u0103, aripile n\u0103vodului \u00eenaintau spre cel\u0103lalt cap\u0103t al elipsei, c\u0103tre mal. Ajunse aici, \u00een alt\u0103 sp\u0103rtur\u0103 a ghe\u021bii, oamenii traser\u0103 la lumin\u0103 capetele aripilor \u0219i le \u00eencruci\u0219ar\u0103. Apoi, \u00eenh\u0103m\u00e2ndu-se \u00een dou\u0103 \u0219iraguri, \u00eencepur\u0103 a trage n\u0103vodul ca s\u0103 aduc\u0103 mati\u021ba la lumin\u0103. \u0218i ai s\u0103 te \u00eencredin\u021bezi c\u0103 Dumnezeu singur a or\u00e2nduit ca \u00een asemenea b\u0103l\u021bi s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 asemenea crapi \u0219i nu prea departe s\u0103 fie \u0219i cucoana Zoe, care \u0219tie ce \u00eentrebuin\u021bare s\u0103 le dea. Cu asemenea vorbe \u0219i cu dou\u0103 s\u0103nii pline de crapi, ne-am \u00eentors la curte\u201d,<\/i> scria Mihail Sadoveanu.<\/a><\/p>\n

Pescuitul la copc\u0103 s-a transformat, cu timpul, \u00eentr-o activitate recreativ\u0103, practicat\u0103 pe lacuri, dar considerat\u0103 adesea riscant\u0103 din cauza stratului sub\u021bire de ghea\u021b\u0103. Uneltele arhaice au fost \u00eenlocuite cu echipamente moderne, plasele, ostiile \u0219i n\u0103voadele au l\u0103sat locul undi\u021belor \u0219i momelilor, dar reglement\u0103rile au devenit mai stricte, iar clima tot mai bl\u00e2nd\u0103 reduce num\u0103rul de zile care pot fi alocate acestei activit\u0103\u021bi.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tradi\u021bia str\u0103veche a pescuitului la copc\u0103 a fost, de-a lungul timpului, unul dintre mijloacele esen\u021biale de supravie\u021buire pentru str\u0103mo\u0219ii rom\u00e2nilor. Iernile tot mai bl\u00e2nde din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10433,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-10432","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10432"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10432\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}