{"id":10399,"date":"2026-01-15T01:56:05","date_gmt":"2026-01-15T01:56:05","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/15\/cascada-din-romania-care-fumega-in-timpul-iernii-fenomenul-uimitor-intalnit-in-zilele-geroase\/"},"modified":"2026-01-15T01:56:05","modified_gmt":"2026-01-15T01:56:05","slug":"cascada-din-romania-care-fumega-in-timpul-iernii-fenomenul-uimitor-intalnit-in-zilele-geroase","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/15\/cascada-din-romania-care-fumega-in-timpul-iernii-fenomenul-uimitor-intalnit-in-zilele-geroase\/","title":{"rendered":"Cascada din Rom\u00e2nia care fumeg\u0103 \u00een timpul iernii. Fenomenul uimitor \u00eent\u00e2lnit \u00een zilele geroase"},"content":{"rendered":"
\n

Gerul din primele zile de ianuarie a schimbat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area cascadei Clocota din Geoagiu B\u0103i, \u00eempodobind-o cu sloiuri mari de ghea\u021b\u0103. \u00cen timpul iernii, cascada cu ape termale produce un fenomen deosebit.<\/p>\n

\"Cascasa<\/picture>\n

Cascasa Clocota din Geoagiu B\u0103i. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL<\/p>\n<\/div>\n

Cascada Clocota din Geoagiu B\u0103i (jude\u021bul Hunedoara) a devenit \u00een ultimii ani un loc tot mai c\u0103utat de turi\u0219ti. <\/p>\n

Apele sale termale coboar\u0103 abrupt de la o \u00een\u0103l\u021bime de aproape 20 de metri, peste peretele de calcar \u0219i travertin acoperit cu vegeta\u021bie. Apele mineralizate au modelat c\u0103derea de ap\u0103, schimb\u00e2ndu-i treptat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area. <\/p>\n

Uneori, roci mari se desprind din corpul cascadei, pr\u0103bu\u0219indu-se la poalele ei \u0219i dizolv\u00e2ndu-se treptat \u00een ap\u0103, \u00een timp ce trecerea anotimpurilor d\u0103 noi forme \u0219i culori plantelor ag\u0103\u021b\u0103toare \u0219i r\u0103d\u0103cinilor care o \u00eempodobesc.<\/p>\n

Cascada \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een aburi<\/h2>\n

La poalele cascadei, dar \u0219i la c\u00e2teva sute de metri \u00een aval, p\u00e2r\u00e2ul Clocota <\/a>formeaz\u0103 numeroase praguri de travertin, care \u00eei dau un aspect deosebit. Iarna, apele sale acoper\u0103 vegeta\u021bia luxuriant\u0103 sc\u0103ldat\u0103 de ape \u00een sloiuri de ghea\u021b\u0103, unele cu dimensiuni de c\u00e2\u021biva metri. \u00cen acela\u0219i timp, datorit\u0103 temperaturii apei, aburi calzi \u00eenv\u0103luie cascada, oferind un peisaj spectaculos.<\/p>\n

\n\"Casacada<\/picture>\n

Imaginea 1\/18:<\/span>
\n Casacada Clocota iarna Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (18) jpg<\/p>\n<\/div>\n

\u201eParc\u0103 iese fum din cascad\u0103, iar cu c\u00e2t temperaturile sunt mai sc\u0103zute, cu at\u00e2t aburul este mai intens. \u0218i \u00een alte locuri din Geoagiu, apele termale produc astfel de fenomene, dar niciunul nu se compar\u0103, ca spectacol, cu Cascada Clocota\u201d, <\/i>spune un localnic din Geoagiu B\u0103i.<\/p>\n

Cascada Clocota \u00eenregistreaz\u0103 o diferen\u021b\u0103 de nivel de aproape 20 de metri pe firul apei. C\u0103derea de ap\u0103 a sp\u0103lat r\u0103d\u0103cinile unor copaci situa\u021bi \u00een partea de sus a platoului, care s-au pr\u0103bu\u0219it \u0219i au fost \u00eengloba\u021bi par\u021bial sau total \u00een depunerile recente de travertin ale cascadei, cre\u00e2nd falduri verticale succesive pe \u00eentreaga \u00een\u0103l\u021bime a c\u0103derii.<\/p>\n

Peste acestea s-au dezvoltat mu\u0219chi \u0219i plante at\u00e2rn\u0103toare, care anim\u0103 cascada. Apa Clocotei colecteaz\u0103 toate izvoarele termominerale din zon\u0103, iar datorit\u0103 temperaturii sale aici cresc plante specifice apelor termale \u0219i vie\u021buiesc animale din specia salamandrelor, care nu se mai g\u0103sesc \u00een alte p\u0103r\u021bi, informeaz\u0103 Centrul de Informare Turistic\u0103 din sta\u021biune. Cele 16 izvoare de ape termale ce se revars\u0103 \u00een r\u00e2ul Clocota fac ca apa acestuia, renumit\u0103 pentru puritatea ei, s\u0103 nu \u00eenghe\u021be.<\/p>\n

Sta\u021biunea veche din vremea romanilor<\/h2>\n

Sta\u021biunea Geoagiu B\u0103i se afl\u0103 la poalele Mun\u021bilor Metaliferi (Apuseni) \u0219i a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een Antichitate. <\/p>\n

\u00cen vremea dacilor \u0219i romanilor era numit\u0103 \u201eThermae Germisara\u201d sau \u201eGermisara cum thermis\u201d, potrivit denumirii latine, iar arheologii au descoperit aici r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unei a\u0219ez\u0103ri prospere. <\/p>\n

Din vremea Daciei romane sunt atestate trei sta\u021biuni balneare pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei: Germisara (Geoagiu B\u0103i), Aquae (C\u0103lan) \u0219i Ad Aquas Herculi Sacras (B\u0103ile Herculane), locuri unde anticii au amenajat terme, din care nu lipseau sanctuarele destinate divinit\u0103\u021bilor binef\u0103c\u0103toare. Potrivit istoricului Ion Hora\u021biu Cri\u0219an, cel pu\u021bin 20 de localit\u0103\u021bi cu b\u0103i termale din Rom\u00e2nia au p\u0103strat vestigii ale locuirii din vremea dacilor, semn c\u0103 anticii acordau un interes deosebit acestor ape.<\/p>\n

Vechile terme de la Germisara <\/a>au fost redescoperite \u00een secolul al XIX-lea, iar de atunci au fost c\u0103utate de tot mai mul\u021bi c\u0103l\u0103tori pentru efectele benefice ale apelor lor. \u00cen a doua parte a secolului XX, a\u0219ezarea din jurul anticei Germisara a fost transformat\u0103 \u00eentr-o sta\u021biune destinat\u0103 turismului de mas\u0103, \u00een care oaspe\u021bii erau primi\u021bi \u00een mai multe hoteluri, ridicate printre c\u0103su\u021bele modeste ale localnicilor.<\/p>\n

\n\"Germisara<\/picture>\n

Imaginea 1\/8:<\/span>
\n Germisara iarna Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (7) jpg<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen anul 1935, la s\u0103parea bazinului mic din actualul \u0219trand cu ape termale, au fost dezgropate statuile reprezent\u00e2ndu-i pe zeii Esculap (Aesculap) \u0219i Egeea (Hygeea), care stau m\u0103rturie vie\u021bii intense din acele timpuri. A fost atestat \u0219i un templu dedicat Nimfelor, iar din anii 1980 dateaz\u0103 alte descoperiri valoroase: depuneri de altare, statui, monede \u0219i obiecte din metal pre\u021bios, printre care se num\u0103r\u0103 11 pl\u0103cu\u021be votive din aur, aduse de antici ca ofrande zeilor care patronau apele binef\u0103c\u0103toare. Pl\u0103cu\u021bele votive de la Germisara au fost confec\u021bionate din foi\u021be de aur de 22 de carate, cu grosimea de un milimetru sau mai pu\u021bin, \u00een tehnica \u201eau repouss\u00e9\u201d, cu ajutorul unei matrice de lemn. \u0218apte dintre aceste pl\u0103cu\u021be au fost depuse \u00een izvorul de la Germisara ca ofrand\u0103 adus\u0103 nimfelor apelor de c\u0103tre persoane care s-au \u00eemb\u0103iat \u00een aceste ape termale.<\/p>\n

O alt\u0103 pl\u0103cu\u021b\u0103, descoperit\u0103 mai t\u00e2rziu, a migrat circa 18 metri prin canalul de leg\u0103tur\u0103 dintre sursa de ap\u0103 \u0219i bazinul mare al complexului termal, ar\u0103tau arheologii de la Muzeul din Deva. La momentul descoperirii lor, exista b\u0103nuiala c\u0103 alte artefacte au fost sustrase peste noapte de unii muncitori. Alte trei pl\u0103cu\u021be, identificate recent, ar proveni tot de la Germisara.<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gerul din primele zile de ianuarie a schimbat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area cascadei Clocota din Geoagiu B\u0103i, \u00eempodobind-o cu sloiuri mari de ghea\u021b\u0103. \u00cen timpul iernii, cascada cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10400,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-10399","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10399","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10399"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10399\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10400"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10399"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10399"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10399"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}