{"id":10375,"date":"2026-01-14T01:56:05","date_gmt":"2026-01-14T01:56:05","guid":{"rendered":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/14\/de-ce-ne-plictisim-intr-o-lume-care-are-de-toate-explicatia-psihologului-ce-este-teoria-paradoxului-alegerii\/"},"modified":"2026-01-14T01:56:05","modified_gmt":"2026-01-14T01:56:05","slug":"de-ce-ne-plictisim-intr-o-lume-care-are-de-toate-explicatia-psihologului-ce-este-teoria-paradoxului-alegerii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/2026\/01\/14\/de-ce-ne-plictisim-intr-o-lume-care-are-de-toate-explicatia-psihologului-ce-este-teoria-paradoxului-alegerii\/","title":{"rendered":"De ce ne plictisim \u00eentr-o lume care are de toate, explica\u021bia psihologului. Ce este teoria \u201eparadoxului alegerii\u201d"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>Re\u021bele de streaming, cinema, teatre, mall-uri, s\u0103li de fitness, o multitudine de c\u0103r\u021bi, activit\u0103\u021bi \u0219i cursuri din toate domeniile, plus milioane de site-uri unde te po\u021bi informa despre orice. Societatea modern\u0103 are de toate. Cu toate acestea, paradoxal,\u00a0tot mai mul\u021bi dintre noi rostesc, aproape mecanic: \u201eM\u0103 plictisesc\u201d sau \u201eNu am ce face\u201d. Cum e posibil ca, \u00eentr-o societate \u00een care avem acces la aproape orice, plictiseala s\u0103 fie totu\u0219i o realitate cotidian\u0103? Totul are leg\u0103tur\u0103 cu teoria ,,paradoxului alegerii&#8221;, explic\u0103 psihoterapeuta Jeni Chiriac.<\/p>\n<div><picture loading=\"eager\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"FOTO Pixabay\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4a5124da-fc1e-4b89-b81f-289f5862d364\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"FOTO Pixabay\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\"><\/picture>\n<p>FOTO Pixabay<\/p>\n<\/div>\n<h2>Abunden\u021ba care obose\u0219te<\/h2>\n<p>Societatea modern\u0103 ne ofer\u0103 acces aproape instantaneu la un volum imens de stimulare. De\u0219i ar putea p\u0103rea firesc ca abunden\u021ba de op\u021biuni de petrecere a timpului liber s\u0103 reduc\u0103 drastic plictiseala, realitatea contrazice aceast\u0103 logic\u0103: frecven\u021ba \u0219i intensitatea plictiselii auto-raportate au crescut, mai ales dup\u0103 2010, odat\u0103 cu r\u0103sp\u00e2ndirea smartphone-urilor, spune psihoterapeuta Jeni Chiriac.\u00a0<\/p>\n<p><i>,,Aceast\u0103 discrepan\u021b\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 plictiseala nu poate fi explicat\u0103 printr-un model simplist al lipsei de stimulare. Dimpotriv\u0103, ea pare a fi un produs secundar al abunden\u021bei, al hiperalegerii \u0219i al eroziunii capacit\u0103\u021bii de angajament profund&#8221;<\/i>, spune psihoterapeuta.\u00a0<\/p>\n<h2>Paradoxul alegerii: c\u00e2nd prea mult provoac\u0103 stres \u0219i oboseal\u0103<\/h2>\n<p>Pentru a \u00een\u021belege mai bine rela\u021bia dintre abunden\u021b\u0103 \u0219i plictiseal\u0103, Jeni Chiriac propune s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u021bia spre teoria\u00a0\u201eparadoxului alegerii\u201d.<\/p>\n<p><i>,,De\u0219i libertatea de alegere este asociat\u0103 cu autonomia \u0219i satisfac\u021bia, excesul de op\u021biuni poate produce efecte inverse: oboseal\u0103 cognitiv\u0103, anxietate anticipatorie \u0219i blocaj decizional&#8221;<\/i>, explic\u0103 aceasta teoria. \u0218i ofer\u0103 \u0219i un exemplu foarte \u00eent\u00e2lnit \u00een via\u021ba de zi cu zi:<\/p>\n<p><i>,,\u00cen contexte precum platformele de streaming, indivizii sunt confrunta\u021bi cu: \u2022 un volum mare de alternative atractive, \u2022 dificultatea evalu\u0103rii comparative, \u2022 teama de regret \u0219i costul de oportunitate perceput. Aceste condi\u021bii favorizeaz\u0103 am\u00e2narea alegerii sau renun\u021barea complet\u0103 la ac\u021biune, fenomen asociat cu o stare de frustrare \u0219i plictiseal\u0103 latent\u0103&#8221;.<\/i>\u00a0<\/p>\n<p>Cine poate sc\u0103pa mai u\u0219or de capcan\u0103? Cei care aleg op\u021biunea suficient de bun\u0103, \u00een loc s\u0103 dedice mai mult timp \u0219i energie alegerii optime, care poate veni la pachet cu stres crescut.\u00a0<\/p>\n<div><picture loading=\"lazy\" width=\"1400\" height=\"750\" alt=\"FOTO Pixabay\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/webp\"  media=\"(min-width: 700px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1400px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 1000px)\"><source type=\"image\/jpeg\"  media=\"(min-width: 700px)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5d1f268c-c06a-49d7-9b39-0d6232288f95\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp\" alt=\"FOTO Pixabay\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\"><\/picture>\n<p>FOTO Pixabay<\/p>\n<\/div>\n<h2>Rela\u021bia dintre tehnologie \u0219i plictiseal\u0103\u00a0<\/h2>\n<p>Jeni Chiriac explic\u0103 \u0219i de ce mai mult nu \u00eenseamn\u0103 mai bine, din perspectiv\u0103 psihologic\u0103 \u0219i neuro\u0219tiin\u021bific\u0103, dar \u0219i care este leg\u0103tur\u0103 dintre expunerea la stimulii digitali \u0219i plictiseal\u0103.,\u00a0<\/p>\n<p><i>,,Creierul uman func\u021bioneaz\u0103 pe baza adapt\u0103rii. Orice stimul repetat \u2013 oric\u00e2t de pl\u0103cut \u2013 \u00ee\u0219i pierde progresiv impactul afectiv. (&#8230;) Expunerea constant\u0103 la stimuli digitali genereaz\u0103 eliber\u0103ri dopaminergice fazice frecvente, ceea ce poate reduce sensibilitatea la recompensele lente \u0219i naturale. \u00cen absen\u021ba stimul\u0103rii intense, individul resimte o stare de subactivare motiva\u021bional\u0103, interpretat\u0103 subiectiv ca plictiseal\u0103. Astfel, plictiseala nu apare pentru c\u0103 <<nu avem ce face>>, ci pentru c\u0103 nimic nu mai produce suficient\u0103 semnifica\u021bie psihologic\u0103&#8221;.\u00a0<\/i><\/p>\n<p>Totodat\u0103, spune psihoterapeuta, stimulii digitali precum notific\u0103rile, clipurile video scurte sau scroll-ul infinit duc la desensebilizarea sistemului de recompens\u0103:\u00a0<br \/><i>,,\u00cen timp, acest lucru reduce sensibilitatea receptorilor dopaminergici; face activit\u0103\u021bile lente, analogice, s\u0103 par\u0103 \u201efade\u201d. Rezultatul este o plictiseal\u0103 de satura\u021bie, nu de lips\u0103&#8221;.<\/i><\/p>\n<p>\u00centr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, plictiseala este un e\u0219ec al aten\u021biei, nu al ofertei.\u00a0<\/p>\n<p><i>,,Plictiseala apare atunci c\u00e2nd: \u2022 aten\u021bia nu se poate ancora \u2022 activitatea nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze implicare cognitiv\u0103 \u2022 sensul este fragmentat \u00centr-o lume hiper-stimulat\u0103, aten\u021bia devine resursa rar\u0103, nu con\u021binutul&#8221;<\/i>, atrage aten\u021bia Jeni Chiriac.\u00a0<\/p>\n<p>Studiile recente arat\u0103 c\u0103 ceea ce cercet\u0103torii numesc digital switching \u2014 trecerea rapid\u0103 \u00eentre stimuli pentru a evita plictiseala \u2014 poate de fapt s\u0103 agraveze starea de plictiseal\u0103, intensific\u00e2nd senza\u021bia de \u201egol psihologic\u201d \u0219i reduc\u00e2nd satisfac\u021bia imediat\u0103.<\/p>\n<h2>Poate fi bun\u0103 plictiseala?<\/h2>\n<p>Plictiseala nu este neap\u0103rat rea. Cercet\u0103ri recente sus\u021bin ideea c\u0103 poate servi ca teren al creativit\u0103\u021bii.\u00a0Un studiu experimental realizat de cercet\u0103tori de la Universitatea Central Lancashire a ar\u0103tat c\u0103 participan\u021bii care au f\u0103cut mai \u00eent\u00e2i o activitate plictisitoare au ob\u021binut rezultate mai bune la sarcini creative dec\u00e2t cei din grupul de control. Rezultatele sugereaz\u0103 c\u0103 plictiseala poate stimula g\u00e2ndirea creativ\u0103, \u00een special prin facilitarea procesului de \u201dvisare cu ochii deschi\u0219i\u201d (daydreaming).<\/p>\n<p>Pictiseala poate fi privit\u0103 \u0219i ca o stare \u00een care mintea caut\u0103 stimulare intern\u0103 \u00een lipsa cele externe \u0219i poate stimula procesul creativ.<\/p>\n<p><i>,,\u00cen loc s\u0103 fie privit\u0103 exclusiv ca o stare negativ\u0103, ea poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca un mecanism de semnalizare \u0219i recalibrare, cu poten\u021bial creativ \u0219i autoreglator. Capacitatea de a tolera \u0219i valorifica plictiseala ar putea constitui una dintre competen\u021bele psihologice esen\u021biale ale individului contemporan&#8221;<\/i>, spune Jeni Chiriac.\u00a0<\/p>\n<p>Pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple este nevoie de o condi\u021bie esen\u021bial\u0103, atrage aten\u021bia psihoterapeuta: plictiseala s\u0103 nu fie anesteziat\u0103 de ecrane.\u00a0<\/p>\n<p>,<i>,Fenomenul de digital switching \u2013 trecerea rapid\u0103 \u00eentre stimuli pentru a evita plictiseala \u2013 are un efect paradoxal: reduce imersiunea \u0219i sensul experien\u021bei, intensific\u00e2nd plictiseala pe termen mediu. Activit\u0103\u021bile nu devin plictisitoare din cauza naturii lor, ci din cauza incapacit\u0103\u021bii de a men\u021bine aten\u021bia suficient timp pentru ca semnifica\u021bia s\u0103 se construiasc\u0103. Plictiseala \u00een era abunden\u021bei nu este o anomalie, ci o reac\u021bie adaptativ\u0103 a unui sistem cognitiv suprasolicitat&#8221;.<\/i><\/p>\n<\/p><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/de-ce-ne-plictisim-intr-o-lume-care-are-de-toate-2500246.html\" class=\"button purchase\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Re\u021bele de streaming, cinema, teatre, mall-uri, s\u0103li de fitness, o multitudine de c\u0103r\u021bi, activit\u0103\u021bi \u0219i cursuri din toate domeniile, plus milioane de site-uri unde te [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10376,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-10375","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-popular"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10375","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10375"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10375\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10376"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10375"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10375"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/info-eforie.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10375"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}