Insomnia, pericol real sau doar teamă pentru apariția demenței
0 8 minute 5 luni

Insomnia este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn. Unele studii indică un posibil risc de apariție al demenței, o tulburare neurodegeberativă care afectează peste 55 de milioane de oameni la nivel global.

Insomnia, una dintre cele mai frecvente tulburări de somn, iar unele studii au indicat că ar avea un impact major asupra sănătății mintale, între acestea fiind și demența.

Într-unul dintre articolele publicate de revista The Corversation, unde s-a discutat despre evoluția insomniei încă din timpul industrializării până la aplicațiile de somn pe care le putem instala pe telefoane, Leon Lack
Profesor emerit de psihologie, Institutul Adelaide pentru sănătatea somnului, Universitatea Flinders, susține că a consultat recent mai mulți pacienți care se temeau că simptomele lor de insomnie le-ar crește riscul de demență, relatează Reuters.

”Aveau în jur de 70 de ani și se trezeau de două sau trei ori pe noapte, ceea ce ei considerau a fi insomnie. Dar nu erau afectați în timpul zilei într-un mod tipic pentru insomnie.

Trezirile lor scurte sunt normale pentru majoritatea oamenilor și complet inofensive. Trezirile scurte apar din fazele periodice de somn ușor care apar în mod natural între cele patru sau cinci cicluri de somn profund de 90 de minute.

Dacă nu sunteți conștienți de acest rollercoaster al ciclurilor de 90 de minute, ați putea crede că astfel de treziri sunt un semn de boală.

De fapt, ele sunt perfect normale și sunt experimentate mai mult pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, când somnul devine în mod natural mai ușor și mai scurt – fără niciun efect nociv”, spune Leon Lack.

De asemenea, mai spune prof. Lack, i-a asigurat pe pacienți că ”modelele lor de somn sunt normale și că nu au insomnie. Aceasta presupune afecțiuni în timpul zilei – oboseală, probleme cognitive, depresie ușoară, iritabilitate, anxietate sau stres – pe lângă simptomele nocturne.

Am încredere că au fost liniștiți și astfel au evitat tipul de teamă și îngrijorare care ar fi declanșat o cascadă de evenimente care ar fi dus la insomnie”.

Prof. Lack a afirmă că pacienții s-au panicat în urma apariției unor studii care indicau faptul că simptomele lor de insomnie ar putea duce la demență.

În acest sens, prof. Lack a explicat că ”de obicei, totul începe cu sondaje foarte mari care constată o relație semnificativă din punct de vedere statistic între măsurarea problemelor de somn și dezvoltarea ulterioară a demenței.

În primul rând, cele mai multe dintre aceste studii le cer participanților să raporteze cât timp dorm de obicei.

Cei care raportează mai puțin de șase ore pe noapte prezintă un risc mic, dar ridicat din punct de vedere statistic, de a dezvolta demență.

Aceste studii nu spun dacă persoanele au insomnie clinică diagnosticată de un profesionist din domeniul sănătății.

În schimb, ele se bazează exclusiv pe faptul că participanții ghicesc cât timp au dormit, ceea ce poate fi inexact”.

Studiile ar fi inclus, de asemenea, multe persoane fără insomnie care nu își permit să doarmă suficient. Poate că aceștia ar fi avut obiceiul de a socializa sau de a juca jocuri pe calculator până târziu în noapte.

”Cu alte cuvinte, nu știm ce proporție dintre aceste persoane cu somn scurt pur și simplu își supraestimează problemele de somn, sau își restricționează somnul și se confruntă cu pierderi cronice de somn, mai degrabă decât cu insomnie.

Ce înseamnă cu adevărat cifrele

O a doua problemă este legată de interpretarea semnificației termenului semnificativ din punct de vedere statistic. Aceasta înseamnă doar că este puțin probabil ca rezultatele să se datoreze pur și simplu întâmplării. Dacă un singur studiu arată un risc sporit cu 20 % de apariție a unei probleme de sănătate fizică asociate cu insomnia, cât de îngrijorați ar trebui să fim? Această singură constatare nu înseamnă neapărat că merită să o luăm în considerare în viața noastră de zi cu zi”, mai spune prof. Lack.

De asemenea, mai precizează acesta, studiile se leagă insomnia insomnia de riscurile pentru sănătate sunt de obicei inconsistente. Deși unele studii au constatat mici creșteri ale riscului de demență din cauza insomniei  un studiu foarte amplu realizat în Marea Britanie nu a găsit nicio relație între cantitatea de somn sau dificultățile de somn și riscul de demență.

”O a treia problemă este comunicarea unei perspective echilibrate către public cu privire la potențialele pericole ale insomniei. Unii din mass-media mainstream, cu ajutorul instituției cercetătorului, vor relata despre studii care arată o creștere semnificativă din punct de vedere statistic a riscului unei boli înfricoșătoare, cum ar fi demența”, a mai spus prof. Lack, subliniind că nu toate rapoartele mas-media se întreabă despre cât de semnificativ din punct de vedere clinic este acest risc sau dacă există explicații alternative sau cum se compară acest rezultat cu ceea ce au descoperit alți cercetători.

Totodată, prof. Leon Lack a precizat că a folosit demența, o boală neurodegenerativă care afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel global, ca un exemplu al modului în care apar și sunt amplificate temerile legate de potențialele riscuri pentru sănătatea fizică cauzate de insomnie. ”Dar am fi putut folosi un potențial risc crescut de obezitate, diabet sau hipertensiune arterială. Toate au fost asociate cu un somn mai scurt, dar cercetătorii dezbat dacă aceste legături sunt reale, semnificative sau legate de insomnie”, a mai spus Lack.

Ar trebui să vorbim despre sănătatea mintală

Afecțiunile tipice din timpul zilei, cum ar fi oboseala, suferința, tulburările cognitive și iritabilitatea, scad cu siguranță calitatea vieții.

Viața devine o provocare mai mare și mai puțin plăcută. În timp, acest lucru poate declanșa deznădejdea și depresia la unele persoane. Acesta este un motiv suficient pentru a căuta ajutor pentru a îmbunătăți somnul și calitatea vieții.

”Persoanele cu aceste probleme ar trebui să caute ajutor de la un practician de sănătate. Vestea bună este că există un tratament eficient, pe termen lung, fără medicamente și fără efecte secundare – terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie sau CBTi. Chiar mai bine, o CBTi de succes diminuează și simptomele depresiei și ale altor suferințe psihice.

Ceea ce nu este util este frica inutilă declanșată de rapoartele care sugerează pericolele grave pentru sănătatea fizică ale insomniei. Această teamă nu face decât să sporească insomnia, în loc să o atenueze”, a mai spus prof. Leon Lack.

Citește și: A fost descoperită gena care protejează de bolile neurodegenerative, precum boala Alzheimer și boala Parkinson

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *